Asistam in prezent la o veritabila teroare starnita de grasimi. Totusi, trebuie sa stiti ca lipidele sunt indispensabile pentru buna functionare a organismului; ca un fapt divers, retineti ca creierul este construit in proportie de 50-70% din lipide. Alimentatia saraca sau prea bogata in lipide nu era deloc recomandabila.
Ce sunt lipidele?
Numite si grasimi, lipidele furnizeaza 9 calorii per gram, indiferent de tipul sau de originea lor. Astfel, un gram de unt asigura 9 calorii, la fel ca un gram de ulei vegetal; de aceea este falsa afirmatia conform careia uleiul este mai putin gras decat untul.
Eroarea provine de la faptul ca nu toate lipidele sunt la fel. Exista patru mari categorii de lipide:
- Acizii grasi si trigliceridele
- Fosfolipidele
- Colesterolul
O alimentatie prea bogata in grasimi saturate ( care se gasesc in carne, lactate, branzaturi, mezeluri), in trigliceride si in colesterol risca sa provoace, pe termen lung, boli cardiovasculare.
Pe de alta parte, grasimile poli- si mono-nesaturate (care se gasesc in uleiurile vegetale: de masline, de floarea soarelui, de rapita, dar si in peste) au un rol protector asupra arterelor. Unele studii au demonstrat ca incidenta bolilor cardiovasculare la eschimosi, care mananca mult peste, este redusa.
Unde se gasesc lipidele?
In grasimile de origine animala.
Produse lactate: Unt, lapte, smantana, branzeturi.
Orientati-va spre margarina, lapte semidegresat sau degresat, smantana degresata, branzeturile slabe, iaurturi si lactate cu 0-20% grasimi.
Carnea si mezelurile: Salamurile, tocaturile prajite, slanina, limba, antricoatele de vita sunt indeosebi bogate in lipide, mai cu seama in acizi grasi saturati.
Este deci preferabil sa le inlocuiti cu carnuri slabe, precum cea de curcan, de gaina, jambonul degresat sau carnea de vita slaba.
Pestele: Dupa cum am vazut, carnea de peste este bogata in grasimi poli- si mono-nesaturate ("grasimi bune" ). Retineti de asemenea ca pestele gras, precum tonul, contine aproximativ 5 g de lipide la 100 g de carne, in vreme ce 100 g de antricot de vita contine 12 g de lipide, dintre care multe grasimi saturate.
In grasimile de origine vegetala.
Ulei, margarina, lecitina (lecitina din soia).
Grasimea de rata si de gasca: o bila alba!
S-a observat ca populatiile care gatesc cu grasime de rata sau de gasca sunt mai putin afectate de bolile cardiovasculare, comparativ cu cele care folosesc unt sau untura. Deloc de mirare, daca tinem seama ca grasimea de rata si cea de gasca sunt bogate in acizi grasi mono-nesaturati, chiar daca este vorba de un produs format 100% din proteine de origine animala.
Ce tip de lipide este preferabil?
Minimum de lipide
Toti avem tendinta de a consuma prea multe grasimi (aportul zilnic mediu de lipide ar trebui sa reprezinte 25-30% din ratia totala, dar adesea atinge 40%!). Pe de alta parte, ar fi absurd sa excludem toate lipidele din alimentatie, fiindca doi dintre acizii grasi sunt indispensabili organismului (acidul linoleic si acidul alfa-linoleic), ei nefiind sintetizati in corp.
Un aport zilnic de 9-12 g de acid linoleic si de 1.5-3 g de acid alfa-linoleic este esential pentru a evita carentele. Limitele variaza in functie de inaltimea si greutatea individului. Aportul caloric total din lipide este de 15g x 9 calorii = 135 calorii. Doar 135 de calorii pentru un echilibru perfect.
Prevenirea maladiilor cardiovasculare
Asa cum am vazut, exista doua categorii de acizi grasi: acizii grasi saturati si acizii grasi nesaturati.
Cei din prima categorie, care se gasesc in general in produsele de origine animala (carne, lactate, mezeluri, galbenus de ou) intervin in procesul de ateroscleroza, provocand accidente vasculare precum infarctul miocardic.
Acizii grasi poli-nesaturati (printre care se numara cei doi acizi grasi esentiali) sunt prezenti in uleiurile vegetale (de floarea soarelui, de porumb, de soia, de samburi de strugure), dar si in carnea de peste. Consumul lor este indispensabil, avand o influenta benefica asupra nivelului de colesterol "rau". Dar atentie! Excesul de acizi grasi poli-nesaturati reduce totodata si nivelul colesterolului "bun", cel care apara organismul impotriva accidentelor cardiovasculare.
In plus, se oxideaza usor si pot deveni cancerigeni. Pentru a evita oxidarea, insotiti consumul lor cu administrarea vitaminelor C si E.
Acizii grasi mono-nesaturati pot fi sintetizati de organism; consumul lor nu este indispensabil, dar este recomandabil, deoarece au un rol considerabil in prevenirea bolilor cardio-vasculare. Se gasesc indeosebi in uleiul de masline, de rapita si de arahide. De fapt, acizii grasi mono-nesaturati reduc nivelul de colesterol "rau" fara a afecta colesterolul "bun".
Lipidele ingrasa?
Inainte de a fi transformate in grasime, glucidele ard aproximativ 25% din valoarea lor calorica. Proteinele, asa cum am vazut, nu pot fi transformate in grasime, excesul fiind automat ars. In ceea ce priveste lipidele, numai 5% din valoarea lor calorica este arsa pentru a permite stocarea lor ca rezerve de grasime. Stiind ca un gram de lipide "costa" 9 calorii, avem interesul sa reducem la minim consumul lor, adica la 25% din aportul energetic cotidian global, atunci cand urmarim un regim de slabire.
In plus, lipidele nu dau senzatia de satietate pe care o ofera proteinele sau glucidele lente.
sursa
marți, 22 martie 2011
joi, 17 martie 2011
Pentru a va cunoaste nevoile zilnice: Macronutirentii
Indiferent daca tineti sau nu un regim, corpul dumneavoastra are nevoie in fiecare zi de anumite substante. Cunoscand perfect aceste necesitati, veti reusi sa evitati tot ceea ce va este inutil, pentru a pierde tesut adipos, nicidecum masa musculara.
Proteinele
Ce sunt proteinele?
Numite si protide, proteinele sunt prezente in intreaga masa a organismului, fiind molecule de dimensiuni mari, compuse din aminoacizi. Exista douazeci de aminoacizi diferiti. Dintre acestia, opt sunt indispensabili si trebuie sa figureze in mod obligatoriu in alimentatie, deoarece organismul nu-i poate sintetiza: valina, leucina, izoleucina, lizina, treonina, metionina, fenilalanina si triptofanul.
Cand mancam, proteinele sunt transformate in aminoacizi, acestia trecand apoi in sange prin intermediul intestinului. In continuare, ei pot contribui la sinteza si reinnoirea proteinelor din componenta diverselor organe.
Unde se gasesc proteinele?
Exista 2 surse de proteine:
Proteinele de origine animala: Carne si mezeluri, peste si fructe de mare, lapte si produse lactate, oua.
Proteinele de origine vegetala: Cereale si cereale integrale, paine si aluaturi, leguminoase, legume uscate, fructe uscate.
Ce tip de proteine este preferabil?
Carnea contine, intr-adevar, multe proteine de calitate, si ingeneral cei opt aminoacizi indispensabili organismului. Dar carnea si mezelurile sunt bogate si in grasimi saturate, iar consumul acestora in cantitate mare poate duce la un surplus de greutate si la un exces de "colesterol rai" (colesterol LDL).
Vegetalele sunt sarace in grasimi si bogate in proteine, dar nu contin toti cei opt aminoacizi indispensabili.
Pestele este bogat in proteine si in grasimi nesaturate, care au un rol de protectie a arterelor; de aceea este recomandabil consumul de peste.
De ce sunt recomandabile proteinele intr-un regim de slabire?
Celor ce vor sa tina un regim de slabire li se recomanda in mod deosebit sa consume proteine. De altfel, pentru marii obezi exista asa-numitele "diete proteice" (sau protidice) administrate in mediul spitalicesc, sub strict control medical. Pentru o perioada stabilita dinainte de echipa medicala, pacientul nu ingereaza decat proteine.
Iata care sunt principalele avantaje ale consumului de proteine in cadrul regimului de slabire:
- Asimilarea proteinelor ingerate necesita energie. Astfel, la 100 de calorii asigurate de proteine, 25 de calorii sunt arse la asimilare. Prin urmare, chiar daca aduc in organism 4 calorii la fiecare gram, un sfert din acest aport caloric este consumat.
- In plus, proteinele nu pot fi stocate, excesul fiind intotdeauna ars.
- Proteinele potolesc usor foamea, spre deosebire de glucidele rapide, care au tendinta de a o stimula.
Nevoile de proteine
Un adult ar trebui sa ingereze un gram de proteine per kilogram; astfel, unei femei care cantareste 55 kg ii este recomandat un aport cotidian de 55 g de proteine.
Mult timp nutritionistii au sugerat un aport de 30% din total proteine de origine vegetala si 70% proteine de origine animala. Dar s-a observat ca lactatele si carnea contin greasimi ascunse; in plus, alimentele bogate in proteine de origine vegetala (cereale, leguminoase) au deopotriva un continut mare de fibre alimentare. Pe langa faptul ca imbunatatesc tranzitul intestinal, acestea sunt satioase, previn cancerul de colon si hipercolesterolemia.
De aceea, aportul zilnic de proteine ar trebui sa respecte urmatoarele proportii:
- intre 30% si 50% proteine de origine vegetala.
- intre 50% si 70% proteine de origine animala.
Carenta de proteine duce la pierderea de masa corporala slaba (muschi si viscere) - ceea ce, desigur, nu este de dorit. In cadrul unui regim de slabire trebuie sa pierdeti masa grasa, nicidecum muschi! De aceea, refuzati orice regim de slabire care exclude, partial sau total, proteinele.
Proteinele si alimentatia vegetariana
Trebuie sa stiti ca alimentele bogate in proteine de origine vegetala nu contin doi dintre aminoacizii indispensabili: lizina si metionina. De aceea, pentru a evita carentele, trebuie sa le combinati intre ele. Spre exemplu:
- Produsele cerealiere (aluaturi sau paste fainoase, orez, paine, etc) contin toti aminoacizii indispensabili, inclusiv metionina, cu exceptia lizinei.
- Leguminoasele (soia, linte, fasole uscata) contin lizina, dar nu si metionina.
Daca doriti sa devenitit vegetarian, trebuie sa asociati la fiecare masa leguminoasele cu cerealele; de pilda:
- aluaturi (pentru metionina) cu fasole uscate ( pentru lizina).
- orez (pentru metionina) si linte (pentru lizina).
- paine (pentru metionina) si soia (pentru lizina) .
- porumb (pentru metionina) si naut (pentru lizina).
sursa
Proteinele
Ce sunt proteinele?
Numite si protide, proteinele sunt prezente in intreaga masa a organismului, fiind molecule de dimensiuni mari, compuse din aminoacizi. Exista douazeci de aminoacizi diferiti. Dintre acestia, opt sunt indispensabili si trebuie sa figureze in mod obligatoriu in alimentatie, deoarece organismul nu-i poate sintetiza: valina, leucina, izoleucina, lizina, treonina, metionina, fenilalanina si triptofanul.
Cand mancam, proteinele sunt transformate in aminoacizi, acestia trecand apoi in sange prin intermediul intestinului. In continuare, ei pot contribui la sinteza si reinnoirea proteinelor din componenta diverselor organe.
Unde se gasesc proteinele?
Exista 2 surse de proteine:
Proteinele de origine animala: Carne si mezeluri, peste si fructe de mare, lapte si produse lactate, oua.
Proteinele de origine vegetala: Cereale si cereale integrale, paine si aluaturi, leguminoase, legume uscate, fructe uscate.
Ce tip de proteine este preferabil?
Carnea contine, intr-adevar, multe proteine de calitate, si ingeneral cei opt aminoacizi indispensabili organismului. Dar carnea si mezelurile sunt bogate si in grasimi saturate, iar consumul acestora in cantitate mare poate duce la un surplus de greutate si la un exces de "colesterol rai" (colesterol LDL).
Vegetalele sunt sarace in grasimi si bogate in proteine, dar nu contin toti cei opt aminoacizi indispensabili.
Pestele este bogat in proteine si in grasimi nesaturate, care au un rol de protectie a arterelor; de aceea este recomandabil consumul de peste.
De ce sunt recomandabile proteinele intr-un regim de slabire?
Celor ce vor sa tina un regim de slabire li se recomanda in mod deosebit sa consume proteine. De altfel, pentru marii obezi exista asa-numitele "diete proteice" (sau protidice) administrate in mediul spitalicesc, sub strict control medical. Pentru o perioada stabilita dinainte de echipa medicala, pacientul nu ingereaza decat proteine.
Iata care sunt principalele avantaje ale consumului de proteine in cadrul regimului de slabire:
- Asimilarea proteinelor ingerate necesita energie. Astfel, la 100 de calorii asigurate de proteine, 25 de calorii sunt arse la asimilare. Prin urmare, chiar daca aduc in organism 4 calorii la fiecare gram, un sfert din acest aport caloric este consumat.
- In plus, proteinele nu pot fi stocate, excesul fiind intotdeauna ars.
- Proteinele potolesc usor foamea, spre deosebire de glucidele rapide, care au tendinta de a o stimula.
Nevoile de proteine
Un adult ar trebui sa ingereze un gram de proteine per kilogram; astfel, unei femei care cantareste 55 kg ii este recomandat un aport cotidian de 55 g de proteine.
Mult timp nutritionistii au sugerat un aport de 30% din total proteine de origine vegetala si 70% proteine de origine animala. Dar s-a observat ca lactatele si carnea contin greasimi ascunse; in plus, alimentele bogate in proteine de origine vegetala (cereale, leguminoase) au deopotriva un continut mare de fibre alimentare. Pe langa faptul ca imbunatatesc tranzitul intestinal, acestea sunt satioase, previn cancerul de colon si hipercolesterolemia.
De aceea, aportul zilnic de proteine ar trebui sa respecte urmatoarele proportii:
- intre 30% si 50% proteine de origine vegetala.
- intre 50% si 70% proteine de origine animala.
Carenta de proteine duce la pierderea de masa corporala slaba (muschi si viscere) - ceea ce, desigur, nu este de dorit. In cadrul unui regim de slabire trebuie sa pierdeti masa grasa, nicidecum muschi! De aceea, refuzati orice regim de slabire care exclude, partial sau total, proteinele.
Proteinele si alimentatia vegetariana
Trebuie sa stiti ca alimentele bogate in proteine de origine vegetala nu contin doi dintre aminoacizii indispensabili: lizina si metionina. De aceea, pentru a evita carentele, trebuie sa le combinati intre ele. Spre exemplu:
- Produsele cerealiere (aluaturi sau paste fainoase, orez, paine, etc) contin toti aminoacizii indispensabili, inclusiv metionina, cu exceptia lizinei.
- Leguminoasele (soia, linte, fasole uscata) contin lizina, dar nu si metionina.
Daca doriti sa devenitit vegetarian, trebuie sa asociati la fiecare masa leguminoasele cu cerealele; de pilda:
- aluaturi (pentru metionina) cu fasole uscate ( pentru lizina).
- orez (pentru metionina) si linte (pentru lizina).
- paine (pentru metionina) si soia (pentru lizina) .
- porumb (pentru metionina) si naut (pentru lizina).
sursa
Abonați-vă la:
Postări (Atom)