Ar fi o greseala sa suprimati zaharurile din alimentatia dumneavoastra. La urma urmei, ele constituie o sursa esentialade energie. Confruntat cu o carenta de glucide, organismul si le extrage din masa musculara; astfel se pierde masa corporala slaba, si nicidecum masa grasa!
Ce sunt glucidele?
Glucidele constituie o sursa fundamentala de energie a organismului, in care sunt prezentate sub forma glucozei. Sunt indispensabile pentru creier, globule rosii, muschi, rinichi si celelalte organe interne.
Glucidele pot fi stocate in muschi si in ficat fub forma de glicogen, gratie activitatii hormonului numit insulina. Glicogenul este apoi transformat din nou in glucoza sub actiunea unui alt hormon, glucagonul, pentru a alimenta celulele atunci cand nivelul zaharului din sange devine insuficient.
Zaharuri simple, zaharuri complexe, care este deosebirea?
Pentru a schematiza, sa spunem ca exista doua categorii de zaharuri:
Zaharurile simple, sau zaharurile rapide
Sunt usor de recunoscut, datorita gustului lor dulce: glucoza, fructoza, galactoza, zaharoza, maltoza si lactoza.
Acum cativa ani inca se credea ca toate aceste zaharuri simple sunt asimilate rapid de organism. Fals! Fructoza, de exemplu, trece lent in fluxul sangvin, fiind astfel recomandabila (in cantitati mici, desigur), intr-un regim de slabire echilibrat.
Zaharurile complexe, sau zaharurile lente
Sunt absorbite lent de organism si deci nu sunt disponibile imediat.
Amidonul: este zaharul lent din alimentatia obisnuita.
De retinut: celuloza este un derivat al glucozei, care se gaseste intr-o serie de alimente, dar care nu poate fi asimilat de organism. Ea joaca totusi un rol important in alimentatie (vezi fibrele alimentare).
In cadrul unui regim de slabire echilibrat trebuie:
- sa preferati alimente cu un indice glicemic scazut, pentru a va scadea pofta de mancare si deci greutatea corporala. Se stie ca zaharurile rapide, mai cu seama cele ingerate intre mese, determina o crestere a nivelului de insulina, aceasta la randul ei declansand senzatia de foame (celebra pofta ce survine dupa un exces de bomboane).
- sa consumati cu moderatie alimente cu un indice glicemic mare , si niciodata intre mese.
Unde se gasesc glucidele?
- in cereale, legume uscate, aluaturi si paste, paine
- in legume, indeosebi in morcovi si cartofi
- in lactate (cu exceptia branzeturilor)
- in fructe
- in zahar si dulciuri
- in bauturile dulci.
Ce tip de glucide este preferabil?
Atentie la ideile preconcepute
Glucidele trebuie sa reprezinte 50-60% din ratia zilnica globala de nutrienti. Mancati mai degraba dulciuri cu indice glicemic scazut, renuntand pe cat posibil la celelalte. Spre exemplu, painea are un indice glicemic mai mare decat zaharul de masa.
Glucidele si consumul de energie
Consumarea si digerarea glucidelor presupune un consum energetic pentru organism. Corpul arde calorii pentru a transforma zaharurile in substante asimilabile. In ceea ce priveste glucidele, pierderea de energie este aproximativ 15%. Mai putin decat pentru proteine, dar mai mult decat pentru lipide.
Zaharul: o veritabila placere...ce trebuie gustata cu moderatie!
Studii recente au demonstrat ca absorbtia zaharului are o influenta asupra nivelului de serotonina din sange, "hormonul starii de bine", sintetizat in creier.
Aceasta explica de ce, in caz de stres, de enervare sau neliniste, oamenii tind adesea sa manance dulciuri...pe care le "platesc" totusi cu 4 calorii pe gram! Pentru a evita efectele devastatoare ale consumului excesiv de dulciuri asupra soldurilor dumneavoastra, favorizati combinatia zaharuri/proteine, evitati-o de cea de zaharuri cu lipide (tip ciocolata, prajitura) si eliminati zaharurile rapide consumate singure, intre mese.
Pentru a evita pofta de dulciuri
- Mancati alimente bogate in zaharuri lente si in fibre alimentare la fiecare masa principala.
- Beti un pahar mare de apa sau mancati un fruct ori un iaurt semidegresat, in care ati amestecat o lingurita de tarate, bogate in fibre alimentare si cu efect satietogen.
Indicele glicemic
Medicii au elaborat o noua metoda de clasificare a zaharurilor: masurarea nivelului de zahar din sange. Aceasta valoare este numita indice glicemic. Cu cat indicele este mai mare, cu atat zaharul respectiv trece mai rapid in fluxul sangvin; si invers, cu cat indicele e mai mic, cu atat asimilarea sa este mai indelugata.
sursa
Se afișează postările cu eticheta calorii negative. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta calorii negative. Afișați toate postările
vineri, 1 aprilie 2011
joi, 17 martie 2011
Pentru a va cunoaste nevoile zilnice: Macronutirentii
Indiferent daca tineti sau nu un regim, corpul dumneavoastra are nevoie in fiecare zi de anumite substante. Cunoscand perfect aceste necesitati, veti reusi sa evitati tot ceea ce va este inutil, pentru a pierde tesut adipos, nicidecum masa musculara.
Proteinele
Ce sunt proteinele?
Numite si protide, proteinele sunt prezente in intreaga masa a organismului, fiind molecule de dimensiuni mari, compuse din aminoacizi. Exista douazeci de aminoacizi diferiti. Dintre acestia, opt sunt indispensabili si trebuie sa figureze in mod obligatoriu in alimentatie, deoarece organismul nu-i poate sintetiza: valina, leucina, izoleucina, lizina, treonina, metionina, fenilalanina si triptofanul.
Cand mancam, proteinele sunt transformate in aminoacizi, acestia trecand apoi in sange prin intermediul intestinului. In continuare, ei pot contribui la sinteza si reinnoirea proteinelor din componenta diverselor organe.
Unde se gasesc proteinele?
Exista 2 surse de proteine:
Proteinele de origine animala: Carne si mezeluri, peste si fructe de mare, lapte si produse lactate, oua.
Proteinele de origine vegetala: Cereale si cereale integrale, paine si aluaturi, leguminoase, legume uscate, fructe uscate.
Ce tip de proteine este preferabil?
Carnea contine, intr-adevar, multe proteine de calitate, si ingeneral cei opt aminoacizi indispensabili organismului. Dar carnea si mezelurile sunt bogate si in grasimi saturate, iar consumul acestora in cantitate mare poate duce la un surplus de greutate si la un exces de "colesterol rai" (colesterol LDL).
Vegetalele sunt sarace in grasimi si bogate in proteine, dar nu contin toti cei opt aminoacizi indispensabili.
Pestele este bogat in proteine si in grasimi nesaturate, care au un rol de protectie a arterelor; de aceea este recomandabil consumul de peste.
De ce sunt recomandabile proteinele intr-un regim de slabire?
Celor ce vor sa tina un regim de slabire li se recomanda in mod deosebit sa consume proteine. De altfel, pentru marii obezi exista asa-numitele "diete proteice" (sau protidice) administrate in mediul spitalicesc, sub strict control medical. Pentru o perioada stabilita dinainte de echipa medicala, pacientul nu ingereaza decat proteine.
Iata care sunt principalele avantaje ale consumului de proteine in cadrul regimului de slabire:
- Asimilarea proteinelor ingerate necesita energie. Astfel, la 100 de calorii asigurate de proteine, 25 de calorii sunt arse la asimilare. Prin urmare, chiar daca aduc in organism 4 calorii la fiecare gram, un sfert din acest aport caloric este consumat.
- In plus, proteinele nu pot fi stocate, excesul fiind intotdeauna ars.
- Proteinele potolesc usor foamea, spre deosebire de glucidele rapide, care au tendinta de a o stimula.
Nevoile de proteine
Un adult ar trebui sa ingereze un gram de proteine per kilogram; astfel, unei femei care cantareste 55 kg ii este recomandat un aport cotidian de 55 g de proteine.
Mult timp nutritionistii au sugerat un aport de 30% din total proteine de origine vegetala si 70% proteine de origine animala. Dar s-a observat ca lactatele si carnea contin greasimi ascunse; in plus, alimentele bogate in proteine de origine vegetala (cereale, leguminoase) au deopotriva un continut mare de fibre alimentare. Pe langa faptul ca imbunatatesc tranzitul intestinal, acestea sunt satioase, previn cancerul de colon si hipercolesterolemia.
De aceea, aportul zilnic de proteine ar trebui sa respecte urmatoarele proportii:
- intre 30% si 50% proteine de origine vegetala.
- intre 50% si 70% proteine de origine animala.
Carenta de proteine duce la pierderea de masa corporala slaba (muschi si viscere) - ceea ce, desigur, nu este de dorit. In cadrul unui regim de slabire trebuie sa pierdeti masa grasa, nicidecum muschi! De aceea, refuzati orice regim de slabire care exclude, partial sau total, proteinele.
Proteinele si alimentatia vegetariana
Trebuie sa stiti ca alimentele bogate in proteine de origine vegetala nu contin doi dintre aminoacizii indispensabili: lizina si metionina. De aceea, pentru a evita carentele, trebuie sa le combinati intre ele. Spre exemplu:
- Produsele cerealiere (aluaturi sau paste fainoase, orez, paine, etc) contin toti aminoacizii indispensabili, inclusiv metionina, cu exceptia lizinei.
- Leguminoasele (soia, linte, fasole uscata) contin lizina, dar nu si metionina.
Daca doriti sa devenitit vegetarian, trebuie sa asociati la fiecare masa leguminoasele cu cerealele; de pilda:
- aluaturi (pentru metionina) cu fasole uscate ( pentru lizina).
- orez (pentru metionina) si linte (pentru lizina).
- paine (pentru metionina) si soia (pentru lizina) .
- porumb (pentru metionina) si naut (pentru lizina).
sursa
Proteinele
Ce sunt proteinele?
Numite si protide, proteinele sunt prezente in intreaga masa a organismului, fiind molecule de dimensiuni mari, compuse din aminoacizi. Exista douazeci de aminoacizi diferiti. Dintre acestia, opt sunt indispensabili si trebuie sa figureze in mod obligatoriu in alimentatie, deoarece organismul nu-i poate sintetiza: valina, leucina, izoleucina, lizina, treonina, metionina, fenilalanina si triptofanul.
Cand mancam, proteinele sunt transformate in aminoacizi, acestia trecand apoi in sange prin intermediul intestinului. In continuare, ei pot contribui la sinteza si reinnoirea proteinelor din componenta diverselor organe.
Unde se gasesc proteinele?
Exista 2 surse de proteine:
Proteinele de origine animala: Carne si mezeluri, peste si fructe de mare, lapte si produse lactate, oua.
Proteinele de origine vegetala: Cereale si cereale integrale, paine si aluaturi, leguminoase, legume uscate, fructe uscate.
Ce tip de proteine este preferabil?
Carnea contine, intr-adevar, multe proteine de calitate, si ingeneral cei opt aminoacizi indispensabili organismului. Dar carnea si mezelurile sunt bogate si in grasimi saturate, iar consumul acestora in cantitate mare poate duce la un surplus de greutate si la un exces de "colesterol rai" (colesterol LDL).
Vegetalele sunt sarace in grasimi si bogate in proteine, dar nu contin toti cei opt aminoacizi indispensabili.
Pestele este bogat in proteine si in grasimi nesaturate, care au un rol de protectie a arterelor; de aceea este recomandabil consumul de peste.
De ce sunt recomandabile proteinele intr-un regim de slabire?
Celor ce vor sa tina un regim de slabire li se recomanda in mod deosebit sa consume proteine. De altfel, pentru marii obezi exista asa-numitele "diete proteice" (sau protidice) administrate in mediul spitalicesc, sub strict control medical. Pentru o perioada stabilita dinainte de echipa medicala, pacientul nu ingereaza decat proteine.
Iata care sunt principalele avantaje ale consumului de proteine in cadrul regimului de slabire:
- Asimilarea proteinelor ingerate necesita energie. Astfel, la 100 de calorii asigurate de proteine, 25 de calorii sunt arse la asimilare. Prin urmare, chiar daca aduc in organism 4 calorii la fiecare gram, un sfert din acest aport caloric este consumat.
- In plus, proteinele nu pot fi stocate, excesul fiind intotdeauna ars.
- Proteinele potolesc usor foamea, spre deosebire de glucidele rapide, care au tendinta de a o stimula.
Nevoile de proteine
Un adult ar trebui sa ingereze un gram de proteine per kilogram; astfel, unei femei care cantareste 55 kg ii este recomandat un aport cotidian de 55 g de proteine.
Mult timp nutritionistii au sugerat un aport de 30% din total proteine de origine vegetala si 70% proteine de origine animala. Dar s-a observat ca lactatele si carnea contin greasimi ascunse; in plus, alimentele bogate in proteine de origine vegetala (cereale, leguminoase) au deopotriva un continut mare de fibre alimentare. Pe langa faptul ca imbunatatesc tranzitul intestinal, acestea sunt satioase, previn cancerul de colon si hipercolesterolemia.
De aceea, aportul zilnic de proteine ar trebui sa respecte urmatoarele proportii:
- intre 30% si 50% proteine de origine vegetala.
- intre 50% si 70% proteine de origine animala.
Carenta de proteine duce la pierderea de masa corporala slaba (muschi si viscere) - ceea ce, desigur, nu este de dorit. In cadrul unui regim de slabire trebuie sa pierdeti masa grasa, nicidecum muschi! De aceea, refuzati orice regim de slabire care exclude, partial sau total, proteinele.
Proteinele si alimentatia vegetariana
Trebuie sa stiti ca alimentele bogate in proteine de origine vegetala nu contin doi dintre aminoacizii indispensabili: lizina si metionina. De aceea, pentru a evita carentele, trebuie sa le combinati intre ele. Spre exemplu:
- Produsele cerealiere (aluaturi sau paste fainoase, orez, paine, etc) contin toti aminoacizii indispensabili, inclusiv metionina, cu exceptia lizinei.
- Leguminoasele (soia, linte, fasole uscata) contin lizina, dar nu si metionina.
Daca doriti sa devenitit vegetarian, trebuie sa asociati la fiecare masa leguminoasele cu cerealele; de pilda:
- aluaturi (pentru metionina) cu fasole uscate ( pentru lizina).
- orez (pentru metionina) si linte (pentru lizina).
- paine (pentru metionina) si soia (pentru lizina) .
- porumb (pentru metionina) si naut (pentru lizina).
sursa
duminică, 27 februarie 2011
Mersul regulat pe jos imbunatateste sanatatea fizica si mentala
Sanatatea fizica:
- se regleaza temperatura corpului
- creste capacitatea dvs de a face aerobic
- se regleaza glicemia
- se imbunatateste circulatia sangelui
- flexibilitate
- HDL - colesterolul bun
- sanatatea inimii
- sanatatea articulatiilor si a cartilagiilor
- nivelul energiei si rezistenta
- rata metabolismului bazal
Sanatatea mentala :
- se regleaza temperatura corpului- creste capacitatea dvs de a face aerobic
- se regleaza glicemia
- se imbunatateste circulatia sangelui
- flexibilitate
- HDL - colesterolul bun
- sanatatea inimii
- sanatatea articulatiilor si a cartilagiilor
- nivelul energiei si rezistenta
- rata metabolismului bazal
Sanatatea mentala :
- speranta de viata
- capacitatea mintala
- starea sufleteasca
- masa musculara si tonusul
- sanatatea generala
- calitatea vietii si a somnului
- timpul de reactie
- sentimentul de implinire
- forta fizica
- parerea despre sine
- capacitatea mintala
- starea sufleteasca
- masa musculara si tonusul
- sanatatea generala
- calitatea vietii si a somnului
- timpul de reactie
- sentimentul de implinire
- forta fizica
- parerea despre sine
miercuri, 16 februarie 2011
Top 5 mituri despre carne
1) “Carnea imi da energie”.
Carnea ne furnizeaza in primul rand materia cu care se mentin organele interne si masa musculara, si mai putin energie. Surse concentrate, dar si sanatoase de energie sunt uleiurile extravirgine, semintele de dovleac, floarea-soarelui etc. (crude), mierea etc.
2) “Carnea ofera proteinele de cea mai buna calitate.”
Adevarat. Carnea este alimentul cel mai indicat cand vine vorba despre un continut complex de aminoacizi, care sa includa toti aminoacizii esentiali. In plus, raportul dintre proteine si calorii este unul ridicat in cazul carnii (este drept, acesta variaza in functie de cat de grasa este carnea).
3) “Consumul de carne este nociv, din cauza toxinelor pe care carnea le contine.”
Consumul de carne este, din acest punct de vedere, un “rau necesar”. Pe termen lung, renuntarea la carne, cu mentinerea doar a lactatelor si a oualor ca surse de proteina animala, are si dezavantaje (legate in primul rand de aportul crescut de grasimi saturate si de calorii). Un compromis bun poate fi consumul doar al carnii de peste, completat, pentru proteinele animale, de cel al lactatelor mai sarace in grasimi si, din cand in cand, si prin consumul de oua. “Toxinele” din carne sunt, pe de o parte, hormonii de crestere folositi pentru cresterea rapida a animalelor, si pe de alta hormonii secretati in exces, la sacrificare, ca reactie la stres si la durere (cortizol, adrenalina, noradrenalina). Vaccinurile si, eventual, antibioticele administrate animalelor ar putea avea efecte negative asupra consumatorilor carnii, dar, spre deosebire de cazul hormonilor, modul de actiune si posibilele influente nu sunt bine cunoscute.
4) “Carnea contine grasimi rele”.
Adevarat, exceptand carnea de peste. Carnea de peste contine grasimi sanatoase.
5) “Consumul excesiv de carne dauneaza rinichilor.”
Desi exista “specialisti” care afirma contrariul, consumul excesiv de carne creste, intr-adevar, riscul aparitiei si dezvoltarii calculilor renali. Proteinele din carne genereaza mai mult acid uric decat proteinele vegetale.
Carnea grasa de peste este, pe de o parte, si benefica rinichilor, prin grasimile nesaturate continute.
sursa
Carnea ne furnizeaza in primul rand materia cu care se mentin organele interne si masa musculara, si mai putin energie. Surse concentrate, dar si sanatoase de energie sunt uleiurile extravirgine, semintele de dovleac, floarea-soarelui etc. (crude), mierea etc.
2) “Carnea ofera proteinele de cea mai buna calitate.”
Adevarat. Carnea este alimentul cel mai indicat cand vine vorba despre un continut complex de aminoacizi, care sa includa toti aminoacizii esentiali. In plus, raportul dintre proteine si calorii este unul ridicat in cazul carnii (este drept, acesta variaza in functie de cat de grasa este carnea).
3) “Consumul de carne este nociv, din cauza toxinelor pe care carnea le contine.”
Consumul de carne este, din acest punct de vedere, un “rau necesar”. Pe termen lung, renuntarea la carne, cu mentinerea doar a lactatelor si a oualor ca surse de proteina animala, are si dezavantaje (legate in primul rand de aportul crescut de grasimi saturate si de calorii). Un compromis bun poate fi consumul doar al carnii de peste, completat, pentru proteinele animale, de cel al lactatelor mai sarace in grasimi si, din cand in cand, si prin consumul de oua. “Toxinele” din carne sunt, pe de o parte, hormonii de crestere folositi pentru cresterea rapida a animalelor, si pe de alta hormonii secretati in exces, la sacrificare, ca reactie la stres si la durere (cortizol, adrenalina, noradrenalina). Vaccinurile si, eventual, antibioticele administrate animalelor ar putea avea efecte negative asupra consumatorilor carnii, dar, spre deosebire de cazul hormonilor, modul de actiune si posibilele influente nu sunt bine cunoscute.
4) “Carnea contine grasimi rele”.
Adevarat, exceptand carnea de peste. Carnea de peste contine grasimi sanatoase.
5) “Consumul excesiv de carne dauneaza rinichilor.”
Desi exista “specialisti” care afirma contrariul, consumul excesiv de carne creste, intr-adevar, riscul aparitiei si dezvoltarii calculilor renali. Proteinele din carne genereaza mai mult acid uric decat proteinele vegetale.
Carnea grasa de peste este, pe de o parte, si benefica rinichilor, prin grasimile nesaturate continute.
sursa
miercuri, 2 februarie 2011
Antrenamentul pentru slabire. Top 5 capcane care pot duce la esec
1) Suprasolicitarea. Va propuneti sa slabiti si doriti rezultate rapide. Fortati la maximum, transformand antrenamentul intr-o experienta neplacuta. In plus, faceti febra musculara. Dupa cateva astfel de “sedinte de antrenament” este probabil sa renuntati. Daca nu renuntati si continuati in acelasi stil, riscati sa va imbolnaviti/accidentati.
Sfatul nostru: antrenamentul trebuie sa fie solicitant, dar nu epuizant. Cresteti efortul treptat si doar daca simtiti ca organismul are resurse in acest sens. Ganditi pe termen lung: miscarea trebuie sa fie parte a stilului dumneavoastra de viata, nu doar un mijloc folosit pentru un interval scurt de timp in scopul reducerii masei corporale la “valoarea dorita”.
2) Antrenamentul in detrimentul orelor de somn. Fiindca de multe ori nu ne mai ramane timp pentru miscare, facem sport seara tarziu, “furand” chiar din orele de somn. Acest lucru nu ne ajuta sa slabim, fiindca va crea dezechilibre care vor conduce inclusiv la un aport crescut de mancare.
Pentru miscare trebuie sa va faceti timp astfel incat sa terminati antrenamentul cu minimum o ora inaintea orei de culcare.
3) Monotonia. Nu va limitati doar la cateva tipuri de exercitii pe care sa le repetati la infinit. Va veti plictisi si, probabil, mai devreme sau mai tarziu veti renunta.
Fiti inventive/inventivi! In plus, pe langa exercitiile de aerobic, Tae Bo, Pilates etc., mergeti, din cand in cand, la tenis de masa/inot etc. (vara posibilitatile sunt mult mai numeroase).
4) Conditiile de antrenament. Acasa probabil ca nu aveti aparate si nici spatiu suficient. Miscarea in aer liber (jogging, mers in forta, diverse sporturi etc.) este o solutie sanatoasa, dar conditionata de starea vremii (iarna sau atunci cand ploua este mai greu). “Sala” poate sa nu fie o solutie care sa permita o frecventa ridicata a antrenamentului, din cauza pretului. In plus, multe dintre sali sunt insuficient aerisite si uneori aglomerate.
Sfatul nostru: combinati toate variantele, astfel incat conditiile de antrenament sa nu ajunga un factor de stres. Daca sunteti creative/creativi, puteti face miscare si acasa, fara a avea neaparat nevoie de aparate, nici de mult spatiu.
5) Lipsa unor rezultate clare ne demotiveaza. Mai degraba, lipsa unor… minuni. De ce spun asta? Fiindca, deseori fara sa constientizeze prea bine, unele persoane “se asteapta” ca dupa un numar de sedinte de antrenament, coroborate cu dieta, sa arate ca cine stie ce sex simboluri, sau macar sa existe o transformare evidenta a aspectului lor fizic.
Asa cum am mai spus, sportul trebuie sa devina parte a unui stil de viata sanatos. Accentul ar trebui pus, inainte de toate, pe castigul de sanatate/tonus. Rezultatele nu pot veni peste noapte, important este sa aveti rabdare si sa nu va descurajati.
sursa
Sfatul nostru: antrenamentul trebuie sa fie solicitant, dar nu epuizant. Cresteti efortul treptat si doar daca simtiti ca organismul are resurse in acest sens. Ganditi pe termen lung: miscarea trebuie sa fie parte a stilului dumneavoastra de viata, nu doar un mijloc folosit pentru un interval scurt de timp in scopul reducerii masei corporale la “valoarea dorita”.
2) Antrenamentul in detrimentul orelor de somn. Fiindca de multe ori nu ne mai ramane timp pentru miscare, facem sport seara tarziu, “furand” chiar din orele de somn. Acest lucru nu ne ajuta sa slabim, fiindca va crea dezechilibre care vor conduce inclusiv la un aport crescut de mancare.
Pentru miscare trebuie sa va faceti timp astfel incat sa terminati antrenamentul cu minimum o ora inaintea orei de culcare.
3) Monotonia. Nu va limitati doar la cateva tipuri de exercitii pe care sa le repetati la infinit. Va veti plictisi si, probabil, mai devreme sau mai tarziu veti renunta.
Fiti inventive/inventivi! In plus, pe langa exercitiile de aerobic, Tae Bo, Pilates etc., mergeti, din cand in cand, la tenis de masa/inot etc. (vara posibilitatile sunt mult mai numeroase).
4) Conditiile de antrenament. Acasa probabil ca nu aveti aparate si nici spatiu suficient. Miscarea in aer liber (jogging, mers in forta, diverse sporturi etc.) este o solutie sanatoasa, dar conditionata de starea vremii (iarna sau atunci cand ploua este mai greu). “Sala” poate sa nu fie o solutie care sa permita o frecventa ridicata a antrenamentului, din cauza pretului. In plus, multe dintre sali sunt insuficient aerisite si uneori aglomerate.
Sfatul nostru: combinati toate variantele, astfel incat conditiile de antrenament sa nu ajunga un factor de stres. Daca sunteti creative/creativi, puteti face miscare si acasa, fara a avea neaparat nevoie de aparate, nici de mult spatiu.
5) Lipsa unor rezultate clare ne demotiveaza. Mai degraba, lipsa unor… minuni. De ce spun asta? Fiindca, deseori fara sa constientizeze prea bine, unele persoane “se asteapta” ca dupa un numar de sedinte de antrenament, coroborate cu dieta, sa arate ca cine stie ce sex simboluri, sau macar sa existe o transformare evidenta a aspectului lor fizic.
Asa cum am mai spus, sportul trebuie sa devina parte a unui stil de viata sanatos. Accentul ar trebui pus, inainte de toate, pe castigul de sanatate/tonus. Rezultatele nu pot veni peste noapte, important este sa aveti rabdare si sa nu va descurajati.
sursa
sâmbătă, 22 ianuarie 2011
Fibrele alimentare
Fibrele alimentare: o componenta esentiala a unei diete sanatoase
Fibrele alimentare sunt deosebit de benefice pentru sanatate. Iata cum puteti sa le includeti in dieta dumneavoastra.
Fibrele alimentare se gasesc in special in fructe, legume, cereale integrale si leguminoase si sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a preveni si trata constipatia. Dar fibrele pot oferi si alte beneficii; ele reduc riscul diabetului si bolilor de inima.
Daca aveti nevoie de mai multe fibre in dieta dumneavoastra, nu va ingrijorati. Cresterea cantitatii de fibre zilnice se face usor. Aflati ce cantitate de fibre alimentare va este necesara si cum puteti include alimentele bogate in fibre in dieta dumneavoastra.
Fibrele alimentare se gasesc in special in fructe, legume, cereale integrale si leguminoase si sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a preveni si trata constipatia. Dar fibrele pot oferi si alte beneficii; ele reduc riscul diabetului si bolilor de inima.
Daca aveti nevoie de mai multe fibre in dieta dumneavoastra, nu va ingrijorati. Cresterea cantitatii de fibre zilnice se face usor. Aflati ce cantitate de fibre alimentare va este necesara si cum puteti include alimentele bogate in fibre in dieta dumneavoastra.
Ce sunt fibrele alimentare?
Fibrele alimentare –numite si substante de balast –cuprind toate componentele alimentelor de origine vegetala pe care stomacul nu le poate digera sau absorbi. Fibrele sunt deseori clasificate in doua categorii: cele care nu se dizolva in apa (fibre insolubile) si cele care se dizolva (fibre solubile).
Fibrele insolubile Aceste fibre accentueaza tranzitul continutului intestinal prin sistemul digestiv si mareste volumul bolului fecal. Astfel, acestea sunt indicate celor care sufera de constipatie sau de scaune neregulate. Faina integrala, tarata de grau, nucile si unele legume sunt surse importante de fibre insolubile.
Fibrele solubile
Acest tip de fibre se dizolva in apa formand o substanta gelatinoasa. Ele contribuie la scaderea nivelului de colesterol si glucoza din sange. Fibrele solubile se gasesc in cantitati mari in ovaz, mazare, fasole, mere, citrice, morcovi, orz si in semintele de psyllium.
Produsele vegetale contin diferite cantitati de fibre de ambele tipuri. Pentru a avea efecte pozitive pentru sanatatea dumneavoastra, consumati o mare varietate de alimente bogate in fibre.
Fibrele solubile
Acest tip de fibre se dizolva in apa formand o substanta gelatinoasa. Ele contribuie la scaderea nivelului de colesterol si glucoza din sange. Fibrele solubile se gasesc in cantitati mari in ovaz, mazare, fasole, mere, citrice, morcovi, orz si in semintele de psyllium.
Produsele vegetale contin diferite cantitati de fibre de ambele tipuri. Pentru a avea efecte pozitive pentru sanatatea dumneavoastra, consumati o mare varietate de alimente bogate in fibre.
Beneficiile oferite de fibrele alimentare |
Spre deosebire de celelalte componente ale alimentelor (grasimi, proteine sau glucide) pe care organismul le degradeaza si asimileaza, fibrele nu sunt digerate de catre sistemul nostru digestiv. De aceea, ele raman practic neschimbate atunci cand trec prin stomac, intestinul subtire pentru a ajunge in intestinul gros.
Fibrele alimentare maresc greutatea si volumul bolului fecal si il inmoaie, diminuand astfel riscul de constipatie. Daca aveti scaune apoase, moi, fibrele va pot ajuta, intrucat absorb apa si dau consistenta bolului fecal.
O dieta bogata in fibre poate diminua riscul unor anumite afectiuni, precum hemoroizii, sindromul colonului iritabil si diverticuloza colonului. Fibrele, si in special fibrele solubile, pot de asemenea sa micsoreze nivelul colesterolului din sange si sa diminueze absorbtia glucidelor, optimizand astfel nivelul glicemiei la diabetici.
O dieta bogata in fibre poate reduce riscul aparitiei diabetului de tip 2 si contribuie la oprirea pierderii in greutate. Alimentele bogate in fibre necesita de regula mai multa mestecare, lasand astfel organismul sa ajunga la senzatia de satietate si evitand consumul in exces. De asemenea, dieta bogata in fibre ne da senzatia ca masa e mai bogata si dureaza mai mult. In plus, ea tinde sa contina mai putine calorii la aceeasi cantitate de mancare.
Dovezile privind efectele fibrelor alimentare asupra cancerului colorectal sunt mixte: unele studii arata ca acestea reduc riscul, altele sustin ca nu il influenteaza, iar altele indica un risc mai mare de aparitie a bolii in cauza. Daca doriti sa preveniti cancerul colorectal, adoptati un regim de prevenire a cancerului de colon. Efectuarea de teste regulate de depistare si indepartarea polipilor colonici pot preveni cancerul de colon.
De ce cantitate de fibre ai nevoie zilnic? |
Sunt recomandate urmatoarele doze zilnice pentru adulti:
Sub 50 de ani --- Peste 50 de ani
Barbati 38 grame --- 30 grame
Femei 25 grame --- 21 grame
Barbati 38 grame --- 30 grame
Femei 25 grame --- 21 grame
Daca aportul de fibre zilnic nu e suficient, acesta ar trebui sa fie marit.
Alegeti produsele din cereale integrale, fructe si legume crude sau gatite, fasole si mazare uscata.
Alimentele preparate industrial –ca sucul de fructe, painea alba, pastele, sau cerealele rafinate –nu contin la fel de multe fibre. Procesul de rafinare indeparteaza stratul exterior (coaja) cerealelor, scazand astfel continutul de fibre. Acelasi rezultat se constata atunci cand este indepartata coaja fructelor si legumelor.
Continutul de fibre in alimente |
Care sunt cele mai bune surse?
Lista de mai jos prezinta continutul de fibre al catorva alimente:
Produs ----Continut de fibre exprimat in grame*
Mazare preparata, 1 ceasca --- 16,3 g
Fasole rosie, fiarta, 1 ceasca --- 13,1 g
Zmeura, cruda, 1 ceasca --- 8,0 g
Spaghetti din faina integrala --- 6,3 g
Briosa din tarate de ovaz, marime medie --- 5,2 g
Broccoli, fiert, 1 ceasca --- 5,1 g
Fulgi de ovaz, normal sau instant, preparati, 1 ceasca --- 4,0 g
Fasole verde, preparata, 1 ceasca --- 4,0 g
Orez brun, preparata, 1 ceasca --- 3,5 g
Mar, mediu cu coaja --- 3,3 g
Floricele de porumb, 2 cesti --- 2,4 g
Paine integrala, 1 felie --- 1,9 g
Mazare preparata, 1 ceasca --- 16,3 g
Fasole rosie, fiarta, 1 ceasca --- 13,1 g
Zmeura, cruda, 1 ceasca --- 8,0 g
Spaghetti din faina integrala --- 6,3 g
Briosa din tarate de ovaz, marime medie --- 5,2 g
Broccoli, fiert, 1 ceasca --- 5,1 g
Fulgi de ovaz, normal sau instant, preparati, 1 ceasca --- 4,0 g
Fasole verde, preparata, 1 ceasca --- 4,0 g
Orez brun, preparata, 1 ceasca --- 3,5 g
Mar, mediu cu coaja --- 3,3 g
Floricele de porumb, 2 cesti --- 2,4 g
Paine integrala, 1 felie --- 1,9 g
* Continutul de fibre poate varia de la o marca la alta.
Alimentele complete sunt in general preferabile suplimentelor defibre. Acestea din urma nu contin vitamine, minerale si alte substantenutritive, spre deosebire de alimentele bogate in fibre.
Totusi,unele persoane necesita un supliment de fibre daca schimbarile de dietanu sunt de ajuns sau daca sufera de unele afectiuni medicale, cum ar fisindromul colonului iritabil. Consultati un doctor daca doriti saluati suplimente de fibre.
Sfaturi pentru consumul de fibre |
Iata cateva idei pentru mancaruri si gustari bogate in fibre:
Incepeti ziua cu un mic dejun format din cereale bogate in fibre – peste 5 grame de fibre pe portie.
Alegeti cerealele care contin coaja sau fibre. Sau adaugati cateva linguri de tarate de grau peste cerealele preferate.
Adaugati fulgi de cereale sau tarate de grau la produsele preparate, cum ar fi carnea, painea, sau prajiturile. Puteti folosi produse cu adaos de tarate drept garnitura la tocanite, salate sau legume gatite.
Consumati paine integrala. Aceasta afiseaza faina integrala ca prim ingredient pe eticheta. Cautati un sortiment cu cel putin 2 grame de fibre alimentare pe produs.
Inlocuiti jumatate sau intreaga cantitate de faina alba cu faina integrala atunci cand coaceti paine. Faina integrala este mai grea decat faina alba. Folositi mai multa drojdie pentru paine sau lasati aluatul sa dospeasca mai mult timp. Cand utilizati praf de copt, adaugati 1 lingura la fiecare 3 cesti de faina integrala.
Inlocuiti jumatate sau intreaga cantitate de faina alba cu faina integrala atunci cand coaceti paine. Faina integrala este mai grea decat faina alba. Folositi mai multa drojdie pentru paine sau lasati aluatul sa dospeasca mai mult timp. Cand utilizati praf de copt, adaugati 1 lingura la fiecare 3 cesti de faina integrala.
Consumati mai multe cereale sau produse din cereale integrale. Incercati orezul brun, orzul, pastele din faina integrala si bulgurul.
Profitati de legumele gata preparate. Adaugati broccoli inghetat si maruntit la sosul de spaghetti. Luati o gustare din morcovi.
Consumati mai multa fasole, mazare si linte. Adaugati fasole la supa instant sau la salata verde. Puteti prepara nachos din fasole neagra prajita, chips-uri de tortilla sau sos salsa.
Consumati fructe la fiecare masa. Merele, bananele, portocalele, sau perele sunt surse foarte bune de fibre.
Gustarile sunt importante. Fructele proaspete sau uscate, legumele crude, floricelele de porumb fara grasimi si biscuitii din cereale integrale sunt alegeri foarte bune pentru gustari.
Alimentele bogate in fibre sunt benefice sanatatii. Dar excesul de fibre poate provoca gaze intestinale, balonare si crampe. Cresteti treptat cantitatea de fibre din dieta in decursul mai multor saptamani. Acest lucru va permite bacteriilor din sistemul vostru digestiv sa se adapteze la schimbari. Beti de asemenea multa apa. Fibrele functioneaza cel mai bine atunci cand absorb apa.
marți, 11 ianuarie 2011
Adevarat sau fals? 7 Mituri despre apa
1) Trebuie sa bem minim 2 litri de apa pe zi.
Cantitatea de lichide de consumat zilnic de catre o persoana sanatoasa depinde in principal de masa corporala, de activitatea fizica depusa si de anotimp. Daca ne referim la cantitatea optima de apa pe care ar trebui sa o bem, aceasta mai depinde, in plus, si de aportul de apa pe care ni-l asiguram din alte surse (legume, fructe, supe si ciorbe, lactate). In plus, este important sa tineti cont ca, pe masura ce inaintam in varsta, absorbtia apei in organism se face mai lent, cu un randament mai scazut: din aceasta cauza, dupa 30 – 32 de ani este bine sa crestem, permanent, ponderea apei preluate din legume si fructe, in detrimentul apei “baute”. De ce? Explicatia este simpla: tranzitul acestor alimente, bogate in lichide, este mai lent decat cel al apei, permitand o absorbtie mai buna a lichidelor de catre organism, la nivelul intestinului.
2) Apa imbuteliata este preferabila celei de la robinet.
Adevarat, dar avantajul apei imbuteliate este unul relevant doar cu conditia ca aceasta sa fie apa minerala (acidulata sau nu) veritabila. Din pacate, mai mult de o treime din apa imbuteliata si vanduta ca apa minerala este, in fapt, “contrafacuta”, obtinuta din alte surse si purificata, compozitia ei reala diferind radical, in acest caz, de ceea ce gasiti pe eticheta.
3) Este mai sanatos sa bem apa calda.
Contrar unor informatii care au circulat si mai circula poate pe internet, apa calda nu ajuta la combaterea caniculei ci, dimpotriva, accentueaza efectele caniculei. In zilele toride de vara este recomandat sa bem apa ceva mai rece decat la temperatura camerei, dar nu “direct” de la frigider (asadar, combinati apa tinuta la rece cu apa la temperatura camerei). Iarna, apa calda poate sa va ajute la incalzirea organismului dupa o perioada mai indelungata petrecuta afara, in frig. In acest caz, nu consumati direct apa calda: amestecati-o mai intai cu apa la temperatura camerei, dupa care al doilea pahar poate fi cu apa mai calda, aproape de limita suportabila.
4) Dupa efort fizic intens, trebuie sa bem apa minerala.
Adevarat, cu conditiile ca apa minerala sa fie sigur “autentica” si sa fie neacidulata (plata). Apa minerala ajuta, desigur, la restabilirea echilibrului electrolitic mai bine decat apa “de la chiuveta”.
5) Apa distilata este cea mai indicata pentru sanatate.
Fals! Din simplul motiv ca apa distilata este lipsita de minerale, iar aportul zilnic de minerale ni-l asiguram nu doar din legume, fructe si alte alimente, ci si din apa.
6) Dupa efort intens, nu trebuie sa bem apa foarte rece si nici in cantitati foarte mari, intr-un timp scurt.
Adevarat: apa foarte rece bauta dupa efort intens poate produce un soc termic care sa afecteze inima si plamanii. Cat priveste cantitatea de apa bauta dupa efort, aceasta trebuie, pe de o parte, sa asigure rehidratarea si scaderea temperaturii organismului, dar pe de alta parte sa permita, imediat dupa efort, o respiratie ampla. Stomacul incarcat cu apa va ingreuna respiratia, care imediat dupa terminarea efortului este inca profunda.
7) Sarea retine apa, de aceea in zilele caniculare de vara este bine sa consumam ceva mai multa sare pentru a preveni deshidratarea.
Acest lucru este valabil doar in conditiile in care resursele de apa de care dispunem sunt limitate, sau daca nu avem posibilitatea de a consuma legume sau/si fructe in cantitati suficiente! In conditii normale, este bine ca pe canicula sa scadem aportul de sare si sa ne hidratam cat mai mult, pentru o circulatie mai rapida a apei in organism. Aceasta circulatie accelerata a apei permite o mai buna ventilare a corpului si, in conditiile unui consum ridicat de fructe si de legume, riscul deshidratarii sau al unui aport de minerale sub ritmul pierderii acestora este practic nul. Cresterea consumului de sare (mai ales) pe canicula poate, in plus, sa conduca la hipertensiune/ sa agraveze problemele de tensiune arteriala.
sursa
Cantitatea de lichide de consumat zilnic de catre o persoana sanatoasa depinde in principal de masa corporala, de activitatea fizica depusa si de anotimp. Daca ne referim la cantitatea optima de apa pe care ar trebui sa o bem, aceasta mai depinde, in plus, si de aportul de apa pe care ni-l asiguram din alte surse (legume, fructe, supe si ciorbe, lactate). In plus, este important sa tineti cont ca, pe masura ce inaintam in varsta, absorbtia apei in organism se face mai lent, cu un randament mai scazut: din aceasta cauza, dupa 30 – 32 de ani este bine sa crestem, permanent, ponderea apei preluate din legume si fructe, in detrimentul apei “baute”. De ce? Explicatia este simpla: tranzitul acestor alimente, bogate in lichide, este mai lent decat cel al apei, permitand o absorbtie mai buna a lichidelor de catre organism, la nivelul intestinului.
2) Apa imbuteliata este preferabila celei de la robinet.
Adevarat, dar avantajul apei imbuteliate este unul relevant doar cu conditia ca aceasta sa fie apa minerala (acidulata sau nu) veritabila. Din pacate, mai mult de o treime din apa imbuteliata si vanduta ca apa minerala este, in fapt, “contrafacuta”, obtinuta din alte surse si purificata, compozitia ei reala diferind radical, in acest caz, de ceea ce gasiti pe eticheta.
3) Este mai sanatos sa bem apa calda.
Contrar unor informatii care au circulat si mai circula poate pe internet, apa calda nu ajuta la combaterea caniculei ci, dimpotriva, accentueaza efectele caniculei. In zilele toride de vara este recomandat sa bem apa ceva mai rece decat la temperatura camerei, dar nu “direct” de la frigider (asadar, combinati apa tinuta la rece cu apa la temperatura camerei). Iarna, apa calda poate sa va ajute la incalzirea organismului dupa o perioada mai indelungata petrecuta afara, in frig. In acest caz, nu consumati direct apa calda: amestecati-o mai intai cu apa la temperatura camerei, dupa care al doilea pahar poate fi cu apa mai calda, aproape de limita suportabila.
4) Dupa efort fizic intens, trebuie sa bem apa minerala.
Adevarat, cu conditiile ca apa minerala sa fie sigur “autentica” si sa fie neacidulata (plata). Apa minerala ajuta, desigur, la restabilirea echilibrului electrolitic mai bine decat apa “de la chiuveta”.
5) Apa distilata este cea mai indicata pentru sanatate.
Fals! Din simplul motiv ca apa distilata este lipsita de minerale, iar aportul zilnic de minerale ni-l asiguram nu doar din legume, fructe si alte alimente, ci si din apa.
6) Dupa efort intens, nu trebuie sa bem apa foarte rece si nici in cantitati foarte mari, intr-un timp scurt.
Adevarat: apa foarte rece bauta dupa efort intens poate produce un soc termic care sa afecteze inima si plamanii. Cat priveste cantitatea de apa bauta dupa efort, aceasta trebuie, pe de o parte, sa asigure rehidratarea si scaderea temperaturii organismului, dar pe de alta parte sa permita, imediat dupa efort, o respiratie ampla. Stomacul incarcat cu apa va ingreuna respiratia, care imediat dupa terminarea efortului este inca profunda.
7) Sarea retine apa, de aceea in zilele caniculare de vara este bine sa consumam ceva mai multa sare pentru a preveni deshidratarea.
Acest lucru este valabil doar in conditiile in care resursele de apa de care dispunem sunt limitate, sau daca nu avem posibilitatea de a consuma legume sau/si fructe in cantitati suficiente! In conditii normale, este bine ca pe canicula sa scadem aportul de sare si sa ne hidratam cat mai mult, pentru o circulatie mai rapida a apei in organism. Aceasta circulatie accelerata a apei permite o mai buna ventilare a corpului si, in conditiile unui consum ridicat de fructe si de legume, riscul deshidratarii sau al unui aport de minerale sub ritmul pierderii acestora este practic nul. Cresterea consumului de sare (mai ales) pe canicula poate, in plus, sa conduca la hipertensiune/ sa agraveze problemele de tensiune arteriala.
sursa
sâmbătă, 23 octombrie 2010
Varza calita
Eu azi am facut mai multa varza ca sa imi ajunga vreo 3 zile. A iesit foarte bun si sa nu uitam ca varza ne ajuta la slabit. Face parte din categoria alimentelor cu calorii negative, este foarte gustoasa si ,mai ales, satioasa. Acum reteta:
2 kg varza
200 gr. ceapa
20 ml ulei floarea soarelui
300 gr. suc de rosii
bors dupa gust, eu am pus cam 500 ml.
Sare, cateva foi de dafin, eventual si putin cimbru, daca va place.
Intr-o cratita se pun ceapa, uleiul si o cana cu apa. Lasam vreo 5 minute pana se mai inmoaie ceapa si apoi adaugam varza tocata si frecata cu sare in prealabil. Le mai lasam inca putin ,adaugam sucul de rosii, amestecam si adaugam si borsul. Acum ,in functie de cum doreste fiecare, o puteti lasa in continuare pe foc sau, asa cum am facut eu, o bagat la cuptor la foc potrivit, amestecand din cand in cand si potrivind de sare sau de bors daca mai este cazul.
Pentru 100 gr. avem:
32.5 calorii
1.3 g. proteine
0.8 g. lipide
5.1 g. carbohidrati
1.4 g. fibre
Pofta buna!:)
2 kg varza
200 gr. ceapa
20 ml ulei floarea soarelui
300 gr. suc de rosii
bors dupa gust, eu am pus cam 500 ml.
Sare, cateva foi de dafin, eventual si putin cimbru, daca va place.
Intr-o cratita se pun ceapa, uleiul si o cana cu apa. Lasam vreo 5 minute pana se mai inmoaie ceapa si apoi adaugam varza tocata si frecata cu sare in prealabil. Le mai lasam inca putin ,adaugam sucul de rosii, amestecam si adaugam si borsul. Acum ,in functie de cum doreste fiecare, o puteti lasa in continuare pe foc sau, asa cum am facut eu, o bagat la cuptor la foc potrivit, amestecand din cand in cand si potrivind de sare sau de bors daca mai este cazul.
Pentru 100 gr. avem:
32.5 calorii
1.3 g. proteine
0.8 g. lipide
5.1 g. carbohidrati
1.4 g. fibre
Pofta buna!:)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)