Ar fi o greseala sa suprimati zaharurile din alimentatia dumneavoastra. La urma urmei, ele constituie o sursa esentialade energie. Confruntat cu o carenta de glucide, organismul si le extrage din masa musculara; astfel se pierde masa corporala slaba, si nicidecum masa grasa!
Ce sunt glucidele?
Glucidele constituie o sursa fundamentala de energie a organismului, in care sunt prezentate sub forma glucozei. Sunt indispensabile pentru creier, globule rosii, muschi, rinichi si celelalte organe interne.
Glucidele pot fi stocate in muschi si in ficat fub forma de glicogen, gratie activitatii hormonului numit insulina. Glicogenul este apoi transformat din nou in glucoza sub actiunea unui alt hormon, glucagonul, pentru a alimenta celulele atunci cand nivelul zaharului din sange devine insuficient.
Zaharuri simple, zaharuri complexe, care este deosebirea?
Pentru a schematiza, sa spunem ca exista doua categorii de zaharuri:
Zaharurile simple, sau zaharurile rapide
Sunt usor de recunoscut, datorita gustului lor dulce: glucoza, fructoza, galactoza, zaharoza, maltoza si lactoza.
Acum cativa ani inca se credea ca toate aceste zaharuri simple sunt asimilate rapid de organism. Fals! Fructoza, de exemplu, trece lent in fluxul sangvin, fiind astfel recomandabila (in cantitati mici, desigur), intr-un regim de slabire echilibrat.
Zaharurile complexe, sau zaharurile lente
Sunt absorbite lent de organism si deci nu sunt disponibile imediat.
Amidonul: este zaharul lent din alimentatia obisnuita.
De retinut: celuloza este un derivat al glucozei, care se gaseste intr-o serie de alimente, dar care nu poate fi asimilat de organism. Ea joaca totusi un rol important in alimentatie (vezi fibrele alimentare).
In cadrul unui regim de slabire echilibrat trebuie:
- sa preferati alimente cu un indice glicemic scazut, pentru a va scadea pofta de mancare si deci greutatea corporala. Se stie ca zaharurile rapide, mai cu seama cele ingerate intre mese, determina o crestere a nivelului de insulina, aceasta la randul ei declansand senzatia de foame (celebra pofta ce survine dupa un exces de bomboane).
- sa consumati cu moderatie alimente cu un indice glicemic mare , si niciodata intre mese.
Unde se gasesc glucidele?
- in cereale, legume uscate, aluaturi si paste, paine
- in legume, indeosebi in morcovi si cartofi
- in lactate (cu exceptia branzeturilor)
- in fructe
- in zahar si dulciuri
- in bauturile dulci.
Ce tip de glucide este preferabil?
Atentie la ideile preconcepute
Glucidele trebuie sa reprezinte 50-60% din ratia zilnica globala de nutrienti. Mancati mai degraba dulciuri cu indice glicemic scazut, renuntand pe cat posibil la celelalte. Spre exemplu, painea are un indice glicemic mai mare decat zaharul de masa.
Glucidele si consumul de energie
Consumarea si digerarea glucidelor presupune un consum energetic pentru organism. Corpul arde calorii pentru a transforma zaharurile in substante asimilabile. In ceea ce priveste glucidele, pierderea de energie este aproximativ 15%. Mai putin decat pentru proteine, dar mai mult decat pentru lipide.
Zaharul: o veritabila placere...ce trebuie gustata cu moderatie!
Studii recente au demonstrat ca absorbtia zaharului are o influenta asupra nivelului de serotonina din sange, "hormonul starii de bine", sintetizat in creier.
Aceasta explica de ce, in caz de stres, de enervare sau neliniste, oamenii tind adesea sa manance dulciuri...pe care le "platesc" totusi cu 4 calorii pe gram! Pentru a evita efectele devastatoare ale consumului excesiv de dulciuri asupra soldurilor dumneavoastra, favorizati combinatia zaharuri/proteine, evitati-o de cea de zaharuri cu lipide (tip ciocolata, prajitura) si eliminati zaharurile rapide consumate singure, intre mese.
Pentru a evita pofta de dulciuri
- Mancati alimente bogate in zaharuri lente si in fibre alimentare la fiecare masa principala.
- Beti un pahar mare de apa sau mancati un fruct ori un iaurt semidegresat, in care ati amestecat o lingurita de tarate, bogate in fibre alimentare si cu efect satietogen.
Indicele glicemic
Medicii au elaborat o noua metoda de clasificare a zaharurilor: masurarea nivelului de zahar din sange. Aceasta valoare este numita indice glicemic. Cu cat indicele este mai mare, cu atat zaharul respectiv trece mai rapid in fluxul sangvin; si invers, cu cat indicele e mai mic, cu atat asimilarea sa este mai indelugata.
sursa
Se afișează postările cu eticheta calorii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta calorii. Afișați toate postările
vineri, 1 aprilie 2011
marți, 22 martie 2011
MACRONUTRIENTII (2): LIPIDELE: Prea multe strica
Asistam in prezent la o veritabila teroare starnita de grasimi. Totusi, trebuie sa stiti ca lipidele sunt indispensabile pentru buna functionare a organismului; ca un fapt divers, retineti ca creierul este construit in proportie de 50-70% din lipide. Alimentatia saraca sau prea bogata in lipide nu era deloc recomandabila.
Ce sunt lipidele?
Numite si grasimi, lipidele furnizeaza 9 calorii per gram, indiferent de tipul sau de originea lor. Astfel, un gram de unt asigura 9 calorii, la fel ca un gram de ulei vegetal; de aceea este falsa afirmatia conform careia uleiul este mai putin gras decat untul.
Eroarea provine de la faptul ca nu toate lipidele sunt la fel. Exista patru mari categorii de lipide:
- Acizii grasi si trigliceridele
- Fosfolipidele
- Colesterolul
O alimentatie prea bogata in grasimi saturate ( care se gasesc in carne, lactate, branzaturi, mezeluri), in trigliceride si in colesterol risca sa provoace, pe termen lung, boli cardiovasculare.
Pe de alta parte, grasimile poli- si mono-nesaturate (care se gasesc in uleiurile vegetale: de masline, de floarea soarelui, de rapita, dar si in peste) au un rol protector asupra arterelor. Unele studii au demonstrat ca incidenta bolilor cardiovasculare la eschimosi, care mananca mult peste, este redusa.
Unde se gasesc lipidele?
In grasimile de origine animala.
Produse lactate: Unt, lapte, smantana, branzeturi.
Orientati-va spre margarina, lapte semidegresat sau degresat, smantana degresata, branzeturile slabe, iaurturi si lactate cu 0-20% grasimi.
Carnea si mezelurile: Salamurile, tocaturile prajite, slanina, limba, antricoatele de vita sunt indeosebi bogate in lipide, mai cu seama in acizi grasi saturati.
Este deci preferabil sa le inlocuiti cu carnuri slabe, precum cea de curcan, de gaina, jambonul degresat sau carnea de vita slaba.
Pestele: Dupa cum am vazut, carnea de peste este bogata in grasimi poli- si mono-nesaturate ("grasimi bune" ). Retineti de asemenea ca pestele gras, precum tonul, contine aproximativ 5 g de lipide la 100 g de carne, in vreme ce 100 g de antricot de vita contine 12 g de lipide, dintre care multe grasimi saturate.
In grasimile de origine vegetala.
Ulei, margarina, lecitina (lecitina din soia).
Grasimea de rata si de gasca: o bila alba!
S-a observat ca populatiile care gatesc cu grasime de rata sau de gasca sunt mai putin afectate de bolile cardiovasculare, comparativ cu cele care folosesc unt sau untura. Deloc de mirare, daca tinem seama ca grasimea de rata si cea de gasca sunt bogate in acizi grasi mono-nesaturati, chiar daca este vorba de un produs format 100% din proteine de origine animala.
Ce tip de lipide este preferabil?
Minimum de lipide
Toti avem tendinta de a consuma prea multe grasimi (aportul zilnic mediu de lipide ar trebui sa reprezinte 25-30% din ratia totala, dar adesea atinge 40%!). Pe de alta parte, ar fi absurd sa excludem toate lipidele din alimentatie, fiindca doi dintre acizii grasi sunt indispensabili organismului (acidul linoleic si acidul alfa-linoleic), ei nefiind sintetizati in corp.
Un aport zilnic de 9-12 g de acid linoleic si de 1.5-3 g de acid alfa-linoleic este esential pentru a evita carentele. Limitele variaza in functie de inaltimea si greutatea individului. Aportul caloric total din lipide este de 15g x 9 calorii = 135 calorii. Doar 135 de calorii pentru un echilibru perfect.
Prevenirea maladiilor cardiovasculare
Asa cum am vazut, exista doua categorii de acizi grasi: acizii grasi saturati si acizii grasi nesaturati.
Cei din prima categorie, care se gasesc in general in produsele de origine animala (carne, lactate, mezeluri, galbenus de ou) intervin in procesul de ateroscleroza, provocand accidente vasculare precum infarctul miocardic.
Acizii grasi poli-nesaturati (printre care se numara cei doi acizi grasi esentiali) sunt prezenti in uleiurile vegetale (de floarea soarelui, de porumb, de soia, de samburi de strugure), dar si in carnea de peste. Consumul lor este indispensabil, avand o influenta benefica asupra nivelului de colesterol "rau". Dar atentie! Excesul de acizi grasi poli-nesaturati reduce totodata si nivelul colesterolului "bun", cel care apara organismul impotriva accidentelor cardiovasculare.
In plus, se oxideaza usor si pot deveni cancerigeni. Pentru a evita oxidarea, insotiti consumul lor cu administrarea vitaminelor C si E.
Acizii grasi mono-nesaturati pot fi sintetizati de organism; consumul lor nu este indispensabil, dar este recomandabil, deoarece au un rol considerabil in prevenirea bolilor cardio-vasculare. Se gasesc indeosebi in uleiul de masline, de rapita si de arahide. De fapt, acizii grasi mono-nesaturati reduc nivelul de colesterol "rau" fara a afecta colesterolul "bun".
Lipidele ingrasa?
Inainte de a fi transformate in grasime, glucidele ard aproximativ 25% din valoarea lor calorica. Proteinele, asa cum am vazut, nu pot fi transformate in grasime, excesul fiind automat ars. In ceea ce priveste lipidele, numai 5% din valoarea lor calorica este arsa pentru a permite stocarea lor ca rezerve de grasime. Stiind ca un gram de lipide "costa" 9 calorii, avem interesul sa reducem la minim consumul lor, adica la 25% din aportul energetic cotidian global, atunci cand urmarim un regim de slabire.
In plus, lipidele nu dau senzatia de satietate pe care o ofera proteinele sau glucidele lente.
sursa
Ce sunt lipidele?
Numite si grasimi, lipidele furnizeaza 9 calorii per gram, indiferent de tipul sau de originea lor. Astfel, un gram de unt asigura 9 calorii, la fel ca un gram de ulei vegetal; de aceea este falsa afirmatia conform careia uleiul este mai putin gras decat untul.
Eroarea provine de la faptul ca nu toate lipidele sunt la fel. Exista patru mari categorii de lipide:
- Acizii grasi si trigliceridele
- Fosfolipidele
- Colesterolul
O alimentatie prea bogata in grasimi saturate ( care se gasesc in carne, lactate, branzaturi, mezeluri), in trigliceride si in colesterol risca sa provoace, pe termen lung, boli cardiovasculare.
Pe de alta parte, grasimile poli- si mono-nesaturate (care se gasesc in uleiurile vegetale: de masline, de floarea soarelui, de rapita, dar si in peste) au un rol protector asupra arterelor. Unele studii au demonstrat ca incidenta bolilor cardiovasculare la eschimosi, care mananca mult peste, este redusa.
Unde se gasesc lipidele?
In grasimile de origine animala.
Produse lactate: Unt, lapte, smantana, branzeturi.
Orientati-va spre margarina, lapte semidegresat sau degresat, smantana degresata, branzeturile slabe, iaurturi si lactate cu 0-20% grasimi.
Carnea si mezelurile: Salamurile, tocaturile prajite, slanina, limba, antricoatele de vita sunt indeosebi bogate in lipide, mai cu seama in acizi grasi saturati.
Este deci preferabil sa le inlocuiti cu carnuri slabe, precum cea de curcan, de gaina, jambonul degresat sau carnea de vita slaba.
Pestele: Dupa cum am vazut, carnea de peste este bogata in grasimi poli- si mono-nesaturate ("grasimi bune" ). Retineti de asemenea ca pestele gras, precum tonul, contine aproximativ 5 g de lipide la 100 g de carne, in vreme ce 100 g de antricot de vita contine 12 g de lipide, dintre care multe grasimi saturate.
In grasimile de origine vegetala.
Ulei, margarina, lecitina (lecitina din soia).
Grasimea de rata si de gasca: o bila alba!
S-a observat ca populatiile care gatesc cu grasime de rata sau de gasca sunt mai putin afectate de bolile cardiovasculare, comparativ cu cele care folosesc unt sau untura. Deloc de mirare, daca tinem seama ca grasimea de rata si cea de gasca sunt bogate in acizi grasi mono-nesaturati, chiar daca este vorba de un produs format 100% din proteine de origine animala.
Ce tip de lipide este preferabil?
Minimum de lipide
Toti avem tendinta de a consuma prea multe grasimi (aportul zilnic mediu de lipide ar trebui sa reprezinte 25-30% din ratia totala, dar adesea atinge 40%!). Pe de alta parte, ar fi absurd sa excludem toate lipidele din alimentatie, fiindca doi dintre acizii grasi sunt indispensabili organismului (acidul linoleic si acidul alfa-linoleic), ei nefiind sintetizati in corp.
Un aport zilnic de 9-12 g de acid linoleic si de 1.5-3 g de acid alfa-linoleic este esential pentru a evita carentele. Limitele variaza in functie de inaltimea si greutatea individului. Aportul caloric total din lipide este de 15g x 9 calorii = 135 calorii. Doar 135 de calorii pentru un echilibru perfect.
Prevenirea maladiilor cardiovasculare
Asa cum am vazut, exista doua categorii de acizi grasi: acizii grasi saturati si acizii grasi nesaturati.
Cei din prima categorie, care se gasesc in general in produsele de origine animala (carne, lactate, mezeluri, galbenus de ou) intervin in procesul de ateroscleroza, provocand accidente vasculare precum infarctul miocardic.
Acizii grasi poli-nesaturati (printre care se numara cei doi acizi grasi esentiali) sunt prezenti in uleiurile vegetale (de floarea soarelui, de porumb, de soia, de samburi de strugure), dar si in carnea de peste. Consumul lor este indispensabil, avand o influenta benefica asupra nivelului de colesterol "rau". Dar atentie! Excesul de acizi grasi poli-nesaturati reduce totodata si nivelul colesterolului "bun", cel care apara organismul impotriva accidentelor cardiovasculare.
In plus, se oxideaza usor si pot deveni cancerigeni. Pentru a evita oxidarea, insotiti consumul lor cu administrarea vitaminelor C si E.
Acizii grasi mono-nesaturati pot fi sintetizati de organism; consumul lor nu este indispensabil, dar este recomandabil, deoarece au un rol considerabil in prevenirea bolilor cardio-vasculare. Se gasesc indeosebi in uleiul de masline, de rapita si de arahide. De fapt, acizii grasi mono-nesaturati reduc nivelul de colesterol "rau" fara a afecta colesterolul "bun".
Lipidele ingrasa?
Inainte de a fi transformate in grasime, glucidele ard aproximativ 25% din valoarea lor calorica. Proteinele, asa cum am vazut, nu pot fi transformate in grasime, excesul fiind automat ars. In ceea ce priveste lipidele, numai 5% din valoarea lor calorica este arsa pentru a permite stocarea lor ca rezerve de grasime. Stiind ca un gram de lipide "costa" 9 calorii, avem interesul sa reducem la minim consumul lor, adica la 25% din aportul energetic cotidian global, atunci cand urmarim un regim de slabire.
In plus, lipidele nu dau senzatia de satietate pe care o ofera proteinele sau glucidele lente.
sursa
joi, 17 martie 2011
Pentru a va cunoaste nevoile zilnice: Macronutirentii
Indiferent daca tineti sau nu un regim, corpul dumneavoastra are nevoie in fiecare zi de anumite substante. Cunoscand perfect aceste necesitati, veti reusi sa evitati tot ceea ce va este inutil, pentru a pierde tesut adipos, nicidecum masa musculara.
Proteinele
Ce sunt proteinele?
Numite si protide, proteinele sunt prezente in intreaga masa a organismului, fiind molecule de dimensiuni mari, compuse din aminoacizi. Exista douazeci de aminoacizi diferiti. Dintre acestia, opt sunt indispensabili si trebuie sa figureze in mod obligatoriu in alimentatie, deoarece organismul nu-i poate sintetiza: valina, leucina, izoleucina, lizina, treonina, metionina, fenilalanina si triptofanul.
Cand mancam, proteinele sunt transformate in aminoacizi, acestia trecand apoi in sange prin intermediul intestinului. In continuare, ei pot contribui la sinteza si reinnoirea proteinelor din componenta diverselor organe.
Unde se gasesc proteinele?
Exista 2 surse de proteine:
Proteinele de origine animala: Carne si mezeluri, peste si fructe de mare, lapte si produse lactate, oua.
Proteinele de origine vegetala: Cereale si cereale integrale, paine si aluaturi, leguminoase, legume uscate, fructe uscate.
Ce tip de proteine este preferabil?
Carnea contine, intr-adevar, multe proteine de calitate, si ingeneral cei opt aminoacizi indispensabili organismului. Dar carnea si mezelurile sunt bogate si in grasimi saturate, iar consumul acestora in cantitate mare poate duce la un surplus de greutate si la un exces de "colesterol rai" (colesterol LDL).
Vegetalele sunt sarace in grasimi si bogate in proteine, dar nu contin toti cei opt aminoacizi indispensabili.
Pestele este bogat in proteine si in grasimi nesaturate, care au un rol de protectie a arterelor; de aceea este recomandabil consumul de peste.
De ce sunt recomandabile proteinele intr-un regim de slabire?
Celor ce vor sa tina un regim de slabire li se recomanda in mod deosebit sa consume proteine. De altfel, pentru marii obezi exista asa-numitele "diete proteice" (sau protidice) administrate in mediul spitalicesc, sub strict control medical. Pentru o perioada stabilita dinainte de echipa medicala, pacientul nu ingereaza decat proteine.
Iata care sunt principalele avantaje ale consumului de proteine in cadrul regimului de slabire:
- Asimilarea proteinelor ingerate necesita energie. Astfel, la 100 de calorii asigurate de proteine, 25 de calorii sunt arse la asimilare. Prin urmare, chiar daca aduc in organism 4 calorii la fiecare gram, un sfert din acest aport caloric este consumat.
- In plus, proteinele nu pot fi stocate, excesul fiind intotdeauna ars.
- Proteinele potolesc usor foamea, spre deosebire de glucidele rapide, care au tendinta de a o stimula.
Nevoile de proteine
Un adult ar trebui sa ingereze un gram de proteine per kilogram; astfel, unei femei care cantareste 55 kg ii este recomandat un aport cotidian de 55 g de proteine.
Mult timp nutritionistii au sugerat un aport de 30% din total proteine de origine vegetala si 70% proteine de origine animala. Dar s-a observat ca lactatele si carnea contin greasimi ascunse; in plus, alimentele bogate in proteine de origine vegetala (cereale, leguminoase) au deopotriva un continut mare de fibre alimentare. Pe langa faptul ca imbunatatesc tranzitul intestinal, acestea sunt satioase, previn cancerul de colon si hipercolesterolemia.
De aceea, aportul zilnic de proteine ar trebui sa respecte urmatoarele proportii:
- intre 30% si 50% proteine de origine vegetala.
- intre 50% si 70% proteine de origine animala.
Carenta de proteine duce la pierderea de masa corporala slaba (muschi si viscere) - ceea ce, desigur, nu este de dorit. In cadrul unui regim de slabire trebuie sa pierdeti masa grasa, nicidecum muschi! De aceea, refuzati orice regim de slabire care exclude, partial sau total, proteinele.
Proteinele si alimentatia vegetariana
Trebuie sa stiti ca alimentele bogate in proteine de origine vegetala nu contin doi dintre aminoacizii indispensabili: lizina si metionina. De aceea, pentru a evita carentele, trebuie sa le combinati intre ele. Spre exemplu:
- Produsele cerealiere (aluaturi sau paste fainoase, orez, paine, etc) contin toti aminoacizii indispensabili, inclusiv metionina, cu exceptia lizinei.
- Leguminoasele (soia, linte, fasole uscata) contin lizina, dar nu si metionina.
Daca doriti sa devenitit vegetarian, trebuie sa asociati la fiecare masa leguminoasele cu cerealele; de pilda:
- aluaturi (pentru metionina) cu fasole uscate ( pentru lizina).
- orez (pentru metionina) si linte (pentru lizina).
- paine (pentru metionina) si soia (pentru lizina) .
- porumb (pentru metionina) si naut (pentru lizina).
sursa
Proteinele
Ce sunt proteinele?
Numite si protide, proteinele sunt prezente in intreaga masa a organismului, fiind molecule de dimensiuni mari, compuse din aminoacizi. Exista douazeci de aminoacizi diferiti. Dintre acestia, opt sunt indispensabili si trebuie sa figureze in mod obligatoriu in alimentatie, deoarece organismul nu-i poate sintetiza: valina, leucina, izoleucina, lizina, treonina, metionina, fenilalanina si triptofanul.
Cand mancam, proteinele sunt transformate in aminoacizi, acestia trecand apoi in sange prin intermediul intestinului. In continuare, ei pot contribui la sinteza si reinnoirea proteinelor din componenta diverselor organe.
Unde se gasesc proteinele?
Exista 2 surse de proteine:
Proteinele de origine animala: Carne si mezeluri, peste si fructe de mare, lapte si produse lactate, oua.
Proteinele de origine vegetala: Cereale si cereale integrale, paine si aluaturi, leguminoase, legume uscate, fructe uscate.
Ce tip de proteine este preferabil?
Carnea contine, intr-adevar, multe proteine de calitate, si ingeneral cei opt aminoacizi indispensabili organismului. Dar carnea si mezelurile sunt bogate si in grasimi saturate, iar consumul acestora in cantitate mare poate duce la un surplus de greutate si la un exces de "colesterol rai" (colesterol LDL).
Vegetalele sunt sarace in grasimi si bogate in proteine, dar nu contin toti cei opt aminoacizi indispensabili.
Pestele este bogat in proteine si in grasimi nesaturate, care au un rol de protectie a arterelor; de aceea este recomandabil consumul de peste.
De ce sunt recomandabile proteinele intr-un regim de slabire?
Celor ce vor sa tina un regim de slabire li se recomanda in mod deosebit sa consume proteine. De altfel, pentru marii obezi exista asa-numitele "diete proteice" (sau protidice) administrate in mediul spitalicesc, sub strict control medical. Pentru o perioada stabilita dinainte de echipa medicala, pacientul nu ingereaza decat proteine.
Iata care sunt principalele avantaje ale consumului de proteine in cadrul regimului de slabire:
- Asimilarea proteinelor ingerate necesita energie. Astfel, la 100 de calorii asigurate de proteine, 25 de calorii sunt arse la asimilare. Prin urmare, chiar daca aduc in organism 4 calorii la fiecare gram, un sfert din acest aport caloric este consumat.
- In plus, proteinele nu pot fi stocate, excesul fiind intotdeauna ars.
- Proteinele potolesc usor foamea, spre deosebire de glucidele rapide, care au tendinta de a o stimula.
Nevoile de proteine
Un adult ar trebui sa ingereze un gram de proteine per kilogram; astfel, unei femei care cantareste 55 kg ii este recomandat un aport cotidian de 55 g de proteine.
Mult timp nutritionistii au sugerat un aport de 30% din total proteine de origine vegetala si 70% proteine de origine animala. Dar s-a observat ca lactatele si carnea contin greasimi ascunse; in plus, alimentele bogate in proteine de origine vegetala (cereale, leguminoase) au deopotriva un continut mare de fibre alimentare. Pe langa faptul ca imbunatatesc tranzitul intestinal, acestea sunt satioase, previn cancerul de colon si hipercolesterolemia.
De aceea, aportul zilnic de proteine ar trebui sa respecte urmatoarele proportii:
- intre 30% si 50% proteine de origine vegetala.
- intre 50% si 70% proteine de origine animala.
Carenta de proteine duce la pierderea de masa corporala slaba (muschi si viscere) - ceea ce, desigur, nu este de dorit. In cadrul unui regim de slabire trebuie sa pierdeti masa grasa, nicidecum muschi! De aceea, refuzati orice regim de slabire care exclude, partial sau total, proteinele.
Proteinele si alimentatia vegetariana
Trebuie sa stiti ca alimentele bogate in proteine de origine vegetala nu contin doi dintre aminoacizii indispensabili: lizina si metionina. De aceea, pentru a evita carentele, trebuie sa le combinati intre ele. Spre exemplu:
- Produsele cerealiere (aluaturi sau paste fainoase, orez, paine, etc) contin toti aminoacizii indispensabili, inclusiv metionina, cu exceptia lizinei.
- Leguminoasele (soia, linte, fasole uscata) contin lizina, dar nu si metionina.
Daca doriti sa devenitit vegetarian, trebuie sa asociati la fiecare masa leguminoasele cu cerealele; de pilda:
- aluaturi (pentru metionina) cu fasole uscate ( pentru lizina).
- orez (pentru metionina) si linte (pentru lizina).
- paine (pentru metionina) si soia (pentru lizina) .
- porumb (pentru metionina) si naut (pentru lizina).
sursa
duminică, 27 februarie 2011
10 sfaturi pentru a slabi cu placere
Iata cateva sfaturi pe care trebuie sa le respectati zilnic pentru a deveni artizanul propriei dumneavoastra siluete.
1. Stabiliti-va un obiectiv rezonabil
Ati hotarat deja cate kilograme trebuie sa slabiti. Inutil sa adaugam ca lupta va fi cu atat mai grea cu cat numarul acestor kilograme aste mai mare. Nu are insa niciun rost sa va supuneti unui regim de infometare. Daca trebuie sa dati jos 20 de kg, este preferabil sa slabiti in doua sau chiar trei etape: o faza de slabire, in care sa pierdeti 7 kilograme, urmata de o faza de stabilizare, apoi de o noua faza de slabire, etc. Criteriile actuale de frumusete frizeaza anorexia; uitati de ele si vizati o silueta supla, armonios cladita. Mai bine sa aveti 3 kilograme in plus si sa fiti sanatoasa decat sa ajungeti un top-model subnutrit!
2. Pastrati cu strictete secretul
Cand tinem un regim, avem tendinta de a vorbi despre el, adesea imediat ce incepem sa ne "plictisim". Daca povestiti colegilor ca sunteti la regim, mai mult ca sigur va vor incuraja sa reveniti la alimentatia dinainte, sub pretext ca " esti bine asa cum esti" si ca toate regimurile sunt "absurde". Asa ca...tacere totala!
3. Mancati suficient si variat
Nimic nu e mai rau decat sa mancati la repezeala pe un colt de masa, direct din conserva abia usor incalzita. A manca e o placere, nu uitati acest lucru. Organizati-va o mica sarbatoare, asezati o fata de masa vesela , incalziti mancarea si altcatuiti-va meniul cu grija: varietatea arimelor va va satisface nevoia de a manca, iar senzatia de satietate va fi deplina.
4. Mai multe glucide si fibre, mai putine lipide
Pentru a pierde in greutate, mancati zaharuri cu indice glucemic scazut sau mediu, cum ar fi cerealele integrale, legumele uscate, lactatele (degresate partial, evitati lactatele cu 0% grasimi), fructele si fructoza (cu moderatie). Este bine sa stiti ca aceste alimente sunt de asemenea bogate in fibre alimentare, al caror efect pozitiv intr-un regim de slabire il cunoastem deja . In schimb, limitati-va consumul de lipide saturate ascunse (carne,mezeluri, lactate integrale, branzaturi grase) sau nu ( unt, smantana, untura), mancand totusi un minim de lipide, care contin cei opt aminoacizi esentiali (uleiuri vegetale si indeosebi ulei de floarea soarelui, soia, porumb, dar si - in cantitate mai mica- de masline, rapita sau arahide). Nu uitati nici proteinele (le gasiti in cereale si legume uscate, dar si in peste, carne, oua, lactate).
5. Mestecati bine
Mestecand indelung, mentineti alimentele mai mult timp in cavitatea bucala si senzatia de satietate va fi superioara. In plus, masticatia faciliteaza digestia.
6. Beti apa intre mese
Pentru a potoli senzatia de foame, beti apa, ceai neindulcit sau suc de legume, de preferinta intre mese, pentru a nu dilua bolul alimentar. Nu este recomandabil sa beti insa un pahar mare de apa inaintea mesei, pentru ca veti fi tentat sa "devorati" totul. Puteti bea din nou la aproximativ o ora dupa ce ati mancat.
7. Cantariti-va o data pe saptamana
Cantarul este inamicul declarat al slabirii. Incuiati-l intr-un dulap sau aruncati-l pe fereastra. Diferentele de greutate de la o zi la alta nu au nicio semnificatie, mai cu seama pentru femei, supuse variatiilor cauzate de retentia de apa in cursul ciclului menstrual. Iar un kilogram de apa nu este totuna cu un kilogram de grasime! Daca vreti neaparat cifre, masurati-va cu un centimetru de croitorie circumferinta coapsei si a soldurilor.
8. Reinvatati sa gatiti
Inainte, obisnuiati sa mancati "la botul calului" , semipreparate sau mancare "de-a gata" , prea gras sau prea dezechilibrat, ori alimente pe care le gateati dumneavoastra insiva, fara a respecta insa regulile dieteticii. Renuntati deocamdata la preparatele tip "fast-food" si reinvatati sa gatiti. Folositi legume proaspete, usturoi, mirodenii, ulei de masline in loc de unt, sare si ketchup. Veti observa ca gatitul poate deveni o modalitate de relaxare dupa o zi de munca plina.
9. Nu uitati gustarile
In jurul orei zece-unsprezece, mancati un fruct sau un iaurt slab si o bautura calda, pentru a nu va aseza infometat la masa de pranz. Similar la ora 16: o ceasca de ceai si o felie de paine integrala sau un iaurt va vor impiedica sa "infulecati" la cina. In plus, mancand ardeti calorii; astfel, veti slabi mai usor daca veti imparti cele trei mese principale in cinci "reprize" mai mici.
10. Plecati la cumparaturi cu stomacul plin
Care femeie nu stie ce inseamna sa colinzi supermarketurile la ora pranzului, plimbandu-te printre rafturile de ciocolata si bomboane si avand un gol dureros in stomac? Cand suntem infometati suntem tentati sa cumparam mai multe produse nerecomandabile in cadrul unui regim de slabire. De aceea, mancati ceva inainte de a face turul magazinelor. In plus, dati mamei sau vecinilor produsele ispititoare pe care le mai aveti inca prin camara.
sursa
1. Stabiliti-va un obiectiv rezonabil
Ati hotarat deja cate kilograme trebuie sa slabiti. Inutil sa adaugam ca lupta va fi cu atat mai grea cu cat numarul acestor kilograme aste mai mare. Nu are insa niciun rost sa va supuneti unui regim de infometare. Daca trebuie sa dati jos 20 de kg, este preferabil sa slabiti in doua sau chiar trei etape: o faza de slabire, in care sa pierdeti 7 kilograme, urmata de o faza de stabilizare, apoi de o noua faza de slabire, etc. Criteriile actuale de frumusete frizeaza anorexia; uitati de ele si vizati o silueta supla, armonios cladita. Mai bine sa aveti 3 kilograme in plus si sa fiti sanatoasa decat sa ajungeti un top-model subnutrit!
2. Pastrati cu strictete secretul
Cand tinem un regim, avem tendinta de a vorbi despre el, adesea imediat ce incepem sa ne "plictisim". Daca povestiti colegilor ca sunteti la regim, mai mult ca sigur va vor incuraja sa reveniti la alimentatia dinainte, sub pretext ca " esti bine asa cum esti" si ca toate regimurile sunt "absurde". Asa ca...tacere totala!
3. Mancati suficient si variat
Nimic nu e mai rau decat sa mancati la repezeala pe un colt de masa, direct din conserva abia usor incalzita. A manca e o placere, nu uitati acest lucru. Organizati-va o mica sarbatoare, asezati o fata de masa vesela , incalziti mancarea si altcatuiti-va meniul cu grija: varietatea arimelor va va satisface nevoia de a manca, iar senzatia de satietate va fi deplina.
4. Mai multe glucide si fibre, mai putine lipide
Pentru a pierde in greutate, mancati zaharuri cu indice glucemic scazut sau mediu, cum ar fi cerealele integrale, legumele uscate, lactatele (degresate partial, evitati lactatele cu 0% grasimi), fructele si fructoza (cu moderatie). Este bine sa stiti ca aceste alimente sunt de asemenea bogate in fibre alimentare, al caror efect pozitiv intr-un regim de slabire il cunoastem deja . In schimb, limitati-va consumul de lipide saturate ascunse (carne,mezeluri, lactate integrale, branzaturi grase) sau nu ( unt, smantana, untura), mancand totusi un minim de lipide, care contin cei opt aminoacizi esentiali (uleiuri vegetale si indeosebi ulei de floarea soarelui, soia, porumb, dar si - in cantitate mai mica- de masline, rapita sau arahide). Nu uitati nici proteinele (le gasiti in cereale si legume uscate, dar si in peste, carne, oua, lactate).
5. Mestecati bine
Mestecand indelung, mentineti alimentele mai mult timp in cavitatea bucala si senzatia de satietate va fi superioara. In plus, masticatia faciliteaza digestia.
6. Beti apa intre mese
Pentru a potoli senzatia de foame, beti apa, ceai neindulcit sau suc de legume, de preferinta intre mese, pentru a nu dilua bolul alimentar. Nu este recomandabil sa beti insa un pahar mare de apa inaintea mesei, pentru ca veti fi tentat sa "devorati" totul. Puteti bea din nou la aproximativ o ora dupa ce ati mancat.
7. Cantariti-va o data pe saptamana
Cantarul este inamicul declarat al slabirii. Incuiati-l intr-un dulap sau aruncati-l pe fereastra. Diferentele de greutate de la o zi la alta nu au nicio semnificatie, mai cu seama pentru femei, supuse variatiilor cauzate de retentia de apa in cursul ciclului menstrual. Iar un kilogram de apa nu este totuna cu un kilogram de grasime! Daca vreti neaparat cifre, masurati-va cu un centimetru de croitorie circumferinta coapsei si a soldurilor.
8. Reinvatati sa gatiti
Inainte, obisnuiati sa mancati "la botul calului" , semipreparate sau mancare "de-a gata" , prea gras sau prea dezechilibrat, ori alimente pe care le gateati dumneavoastra insiva, fara a respecta insa regulile dieteticii. Renuntati deocamdata la preparatele tip "fast-food" si reinvatati sa gatiti. Folositi legume proaspete, usturoi, mirodenii, ulei de masline in loc de unt, sare si ketchup. Veti observa ca gatitul poate deveni o modalitate de relaxare dupa o zi de munca plina.
9. Nu uitati gustarile
In jurul orei zece-unsprezece, mancati un fruct sau un iaurt slab si o bautura calda, pentru a nu va aseza infometat la masa de pranz. Similar la ora 16: o ceasca de ceai si o felie de paine integrala sau un iaurt va vor impiedica sa "infulecati" la cina. In plus, mancand ardeti calorii; astfel, veti slabi mai usor daca veti imparti cele trei mese principale in cinci "reprize" mai mici.
10. Plecati la cumparaturi cu stomacul plin
Care femeie nu stie ce inseamna sa colinzi supermarketurile la ora pranzului, plimbandu-te printre rafturile de ciocolata si bomboane si avand un gol dureros in stomac? Cand suntem infometati suntem tentati sa cumparam mai multe produse nerecomandabile in cadrul unui regim de slabire. De aceea, mancati ceva inainte de a face turul magazinelor. In plus, dati mamei sau vecinilor produsele ispititoare pe care le mai aveti inca prin camara.
sursa
Mersul regulat pe jos imbunatateste sanatatea fizica si mentala
Sanatatea fizica:
- se regleaza temperatura corpului
- creste capacitatea dvs de a face aerobic
- se regleaza glicemia
- se imbunatateste circulatia sangelui
- flexibilitate
- HDL - colesterolul bun
- sanatatea inimii
- sanatatea articulatiilor si a cartilagiilor
- nivelul energiei si rezistenta
- rata metabolismului bazal
Sanatatea mentala :
- se regleaza temperatura corpului- creste capacitatea dvs de a face aerobic
- se regleaza glicemia
- se imbunatateste circulatia sangelui
- flexibilitate
- HDL - colesterolul bun
- sanatatea inimii
- sanatatea articulatiilor si a cartilagiilor
- nivelul energiei si rezistenta
- rata metabolismului bazal
Sanatatea mentala :
- speranta de viata
- capacitatea mintala
- starea sufleteasca
- masa musculara si tonusul
- sanatatea generala
- calitatea vietii si a somnului
- timpul de reactie
- sentimentul de implinire
- forta fizica
- parerea despre sine
- capacitatea mintala
- starea sufleteasca
- masa musculara si tonusul
- sanatatea generala
- calitatea vietii si a somnului
- timpul de reactie
- sentimentul de implinire
- forta fizica
- parerea despre sine
miercuri, 16 februarie 2011
Top 5 mituri despre carne
1) “Carnea imi da energie”.
Carnea ne furnizeaza in primul rand materia cu care se mentin organele interne si masa musculara, si mai putin energie. Surse concentrate, dar si sanatoase de energie sunt uleiurile extravirgine, semintele de dovleac, floarea-soarelui etc. (crude), mierea etc.
2) “Carnea ofera proteinele de cea mai buna calitate.”
Adevarat. Carnea este alimentul cel mai indicat cand vine vorba despre un continut complex de aminoacizi, care sa includa toti aminoacizii esentiali. In plus, raportul dintre proteine si calorii este unul ridicat in cazul carnii (este drept, acesta variaza in functie de cat de grasa este carnea).
3) “Consumul de carne este nociv, din cauza toxinelor pe care carnea le contine.”
Consumul de carne este, din acest punct de vedere, un “rau necesar”. Pe termen lung, renuntarea la carne, cu mentinerea doar a lactatelor si a oualor ca surse de proteina animala, are si dezavantaje (legate in primul rand de aportul crescut de grasimi saturate si de calorii). Un compromis bun poate fi consumul doar al carnii de peste, completat, pentru proteinele animale, de cel al lactatelor mai sarace in grasimi si, din cand in cand, si prin consumul de oua. “Toxinele” din carne sunt, pe de o parte, hormonii de crestere folositi pentru cresterea rapida a animalelor, si pe de alta hormonii secretati in exces, la sacrificare, ca reactie la stres si la durere (cortizol, adrenalina, noradrenalina). Vaccinurile si, eventual, antibioticele administrate animalelor ar putea avea efecte negative asupra consumatorilor carnii, dar, spre deosebire de cazul hormonilor, modul de actiune si posibilele influente nu sunt bine cunoscute.
4) “Carnea contine grasimi rele”.
Adevarat, exceptand carnea de peste. Carnea de peste contine grasimi sanatoase.
5) “Consumul excesiv de carne dauneaza rinichilor.”
Desi exista “specialisti” care afirma contrariul, consumul excesiv de carne creste, intr-adevar, riscul aparitiei si dezvoltarii calculilor renali. Proteinele din carne genereaza mai mult acid uric decat proteinele vegetale.
Carnea grasa de peste este, pe de o parte, si benefica rinichilor, prin grasimile nesaturate continute.
sursa
Carnea ne furnizeaza in primul rand materia cu care se mentin organele interne si masa musculara, si mai putin energie. Surse concentrate, dar si sanatoase de energie sunt uleiurile extravirgine, semintele de dovleac, floarea-soarelui etc. (crude), mierea etc.
2) “Carnea ofera proteinele de cea mai buna calitate.”
Adevarat. Carnea este alimentul cel mai indicat cand vine vorba despre un continut complex de aminoacizi, care sa includa toti aminoacizii esentiali. In plus, raportul dintre proteine si calorii este unul ridicat in cazul carnii (este drept, acesta variaza in functie de cat de grasa este carnea).
3) “Consumul de carne este nociv, din cauza toxinelor pe care carnea le contine.”
Consumul de carne este, din acest punct de vedere, un “rau necesar”. Pe termen lung, renuntarea la carne, cu mentinerea doar a lactatelor si a oualor ca surse de proteina animala, are si dezavantaje (legate in primul rand de aportul crescut de grasimi saturate si de calorii). Un compromis bun poate fi consumul doar al carnii de peste, completat, pentru proteinele animale, de cel al lactatelor mai sarace in grasimi si, din cand in cand, si prin consumul de oua. “Toxinele” din carne sunt, pe de o parte, hormonii de crestere folositi pentru cresterea rapida a animalelor, si pe de alta hormonii secretati in exces, la sacrificare, ca reactie la stres si la durere (cortizol, adrenalina, noradrenalina). Vaccinurile si, eventual, antibioticele administrate animalelor ar putea avea efecte negative asupra consumatorilor carnii, dar, spre deosebire de cazul hormonilor, modul de actiune si posibilele influente nu sunt bine cunoscute.
4) “Carnea contine grasimi rele”.
Adevarat, exceptand carnea de peste. Carnea de peste contine grasimi sanatoase.
5) “Consumul excesiv de carne dauneaza rinichilor.”
Desi exista “specialisti” care afirma contrariul, consumul excesiv de carne creste, intr-adevar, riscul aparitiei si dezvoltarii calculilor renali. Proteinele din carne genereaza mai mult acid uric decat proteinele vegetale.
Carnea grasa de peste este, pe de o parte, si benefica rinichilor, prin grasimile nesaturate continute.
sursa
vineri, 11 februarie 2011
Dieta Daneza. Eficienta si riscuri
Una dintre cele mai severe diete, Dieta daneza promite o eficienta ridicata in eliminarea kilogramelor suplimentare.
Dieta daneza este conceputa pentru a avea o dubla actiune:
- pierderea rapida a kilogramelor pe durata dietei. Dieta daneza tine 13 zile;
- pierderea kilogramelor in exces si dupa finalizarea dietei, datorita efectului de accelerare a arderilor pe care Dieta daneza il are. Potentialul de schimbare a metabolismului este argumentul principal pe baza caruia sustinatorii acestei diete o recomanda celor care doresc sa slabeasca.
Dieta daneza este stricta: meniul si cantitatile trebuie urmate cu precizie. Nu trebuie consumate cantitati nici mai mari, dar nici mai mici din alimentele specificate.
Orice abatere dupa mai putin de 7 zile impune stoparea acestei diete, iar reluarea (evident, din ziua 1) se poate face dupa minimum 6 luni. Daca abaterea de la Dieta daneza intervine in ziua 7 sau mai tarziu, Dieta va fi intrerupta si poate fi reluata (din ziua 1) dupa minimum 3 luni.
Alte aspecte de care trebuie tinut cont:
- salata verde sa fie proaspata;
- iaurtul sa fie 100% natural, fara conservanti si aditivi, fara zahar si fara fructe;
- cafeaua poate fi inlocuita cu ceai si invers;
- codul poate fi inlocuit cu pastrav sau calcan;
- carnea se consuma fiarta (normal sau la aburi) sau la gratar, nu prajita;
- sunca poate fi doar de pui sau de curcan;
- sarea si condimentele pot fi folosite;
- alcoolul si guma de mestecat trebuie eliminate pe perioada Dietei;
- foamea poate fi atenuata daca se bea multa apa (2-2,5l pe zi).
Programul de dieta:
Ziua 1
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar;
Pranzul: 2 oua fierte tari, 400 g spanac, o rosie;
Cina: 200 g friptura de vaca si o salata verde cu ulei si zeama de lamaie;
Ziua 2
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar;
Pranzul: 250 g sunca si un iaurt natural;
Cina: 200 g friptura de vaca si o salata verde cu ulei si zeama de lamaie;
Ziua 3
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar si o felie de paine prajita;
Pranzul: 2 oua fierte tari, o felie de sunca, o salata verde cu ulei si zeama de lamaie;
Cina: o telina fiarta, o rosie, un fruct proaspat (mar, para sau portocala);
Ziua 4
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar, o felie de paine prajita;
Pranzul: 200 ml suc de portocale, un iaurt natural;
Cina: un ou fiert tare, un morcov ras, 250 g branza de vaci;
Ziua 5
Micul dejun: un morcov mare ras;
Pranzul: 200 g cod fiert cu zeama de lamaie cu o lingurita de unt;
Cina: 200 g friptura de vaca si o telina rasa;
Ziua 6
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar si o felie de paine prajita;
Pranzul: 2 oua fierte tari si un morcov mare ras;
Cina: o jumatate de pui si o salata verde cu ulei si zeama de lamaie;
Ziua 7
Micul dejun: o ceasca de ceai fara zahar;
Pranzul: apa goala;
Cina: 200 g carne de miel si un mar;
Ziua 8
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar;
Pranzul: 2 oua fierte tari, 400 g spanac, o rosie;
Cina: 200 g friptura de vaca si o salata cu ulei si zeama de lamaie;
Ziua 9
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar;
Pranzul: 250 g sunca si un iaurt natural;
Cina: 250 g friptura de vaca si o salata cu ulei si zeama de lamaie;
Ziua 10
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar, o felie de paine prajita;
Pranzul: 2 oua fierte tari, o felie de sunca, o salata verde;
Cina: o telina fiarta, o rosie, un fruct proaspat (mar, para sau portocala);
Ziua 11
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar, o felie de paine prajita;
Pranzul: 200 ml suc de portocale, un iaurt natural;
Cina: un ou fiert tare, un morcov ras, 250 g branza de vaci;
Ziua 12
Micul dejun: un morcov mare ras;
Pranzul: 200 g cod fiert cu zeama de lamaie si o lingurita de unt;
Cina: 250 g friptura de vaca si o telina rasa;
Ziua 13
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar, o felie de paine prajita;
Pranzul: 2 oua fierte tari si un morcov mare ras;
Cina: 250 g pui si o salata cu ulei si zeama de lamaie.
Cat de eficienta este Dieta daneza? Cat de sanatoasa este ea?
Eficienta in lupta cu kilogramele
Dieta daneza este foarte saraca in calorii. In plus, combinatiile de alimente sunt simple si, sub aspect strict dietetic, eficiente, favorizand pierderea in greutate. De aceea, Dieta are un potential ridicat de eliminare rapida a kilogramelor suplimentare.
Dieta daneza presupune si un aport foarte redus de glucide rapide, aceasta insemnand ca, urmata strict, va fi in masura sa normalizeze secretia de insulina. Normalizarea secretiei de insulina ajuta la pierderea kilogramelor in exces si dupa oprirea dietei, in cazul in care ingrasarea a avut la baza mecanismul de stimulare a secretiei de insulina si crestere a poftei de dulciuri/fainoase, care se potenteaza reciproc.
Dieta este moderata in privinta aportului de grasimi, reusind sa ii obisnuiasca – cel putin pentru o vreme - pe consumatorii “inraiti” de grasimi sa consume mai putine lipide.
In concluzie, pe o scara a eficientei de la 0 la 10 Dieta daneza poate primi nota 8 sau chiar 9. Singurul ei minus sub acest aspect este ca nu prevede niste reguli de urmat dupa incheierea celor 13 zile de dieta propriu-zisa, reguli care totusi ar fi fost necesare.
O alta problema, care totusi nu poate fi luata in “calculul” eficientei, este cea a severitatii Dietei. Probabilitatea unei abateri si, prin urmare, a esecului este ridicata. In plus, Dieta daneza este oarecum nepractica, deoarece unele alimente trebuie cantarite exact.
Evaluarea Dietei sub aspectul sanatatii
Dieta daneza, ca de altfel orice dieta care isi propune (si) normalizarea secretiei de insulina, reduce riscul de aparitie a diabetului.
Pe de alta parte, Dieta daneza are ca si neajunsuri:
- este prea saraca in calorii, fortand brusc organismul;
- mesele sunt dezechilibrate ca structura pe zi (masa de dimineata prea saraca);
- include doar grasimi rele, grasimile bune sunt eliminate practic din alimentatie (in afara celor 2 zile cu peste).
Din cauza acestor neajunsuri, Dieta daneza poate afecta inima si sistemul vascular.
Agresivitatea sa asupra sistemului cardiovascular este una ridicata.
Concluzii finale
Nu recomandam urmarea acestei diete decat sub stricta supraveghere medicala si precedata de un control medical preliminar. Cardiacii este bine sa evite Dieta daneza (sa nu o urmeze nici macar sub supravegherea medicului).
sursa
Dieta daneza este conceputa pentru a avea o dubla actiune:
- pierderea rapida a kilogramelor pe durata dietei. Dieta daneza tine 13 zile;
- pierderea kilogramelor in exces si dupa finalizarea dietei, datorita efectului de accelerare a arderilor pe care Dieta daneza il are. Potentialul de schimbare a metabolismului este argumentul principal pe baza caruia sustinatorii acestei diete o recomanda celor care doresc sa slabeasca.
Dieta daneza este stricta: meniul si cantitatile trebuie urmate cu precizie. Nu trebuie consumate cantitati nici mai mari, dar nici mai mici din alimentele specificate.
Orice abatere dupa mai putin de 7 zile impune stoparea acestei diete, iar reluarea (evident, din ziua 1) se poate face dupa minimum 6 luni. Daca abaterea de la Dieta daneza intervine in ziua 7 sau mai tarziu, Dieta va fi intrerupta si poate fi reluata (din ziua 1) dupa minimum 3 luni.
Alte aspecte de care trebuie tinut cont:
- salata verde sa fie proaspata;
- iaurtul sa fie 100% natural, fara conservanti si aditivi, fara zahar si fara fructe;
- cafeaua poate fi inlocuita cu ceai si invers;
- codul poate fi inlocuit cu pastrav sau calcan;
- carnea se consuma fiarta (normal sau la aburi) sau la gratar, nu prajita;
- sunca poate fi doar de pui sau de curcan;
- sarea si condimentele pot fi folosite;
- alcoolul si guma de mestecat trebuie eliminate pe perioada Dietei;
- foamea poate fi atenuata daca se bea multa apa (2-2,5l pe zi).
Programul de dieta:
Ziua 1
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar;
Pranzul: 2 oua fierte tari, 400 g spanac, o rosie;
Cina: 200 g friptura de vaca si o salata verde cu ulei si zeama de lamaie;
Ziua 2
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar;
Pranzul: 250 g sunca si un iaurt natural;
Cina: 200 g friptura de vaca si o salata verde cu ulei si zeama de lamaie;
Ziua 3
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar si o felie de paine prajita;
Pranzul: 2 oua fierte tari, o felie de sunca, o salata verde cu ulei si zeama de lamaie;
Cina: o telina fiarta, o rosie, un fruct proaspat (mar, para sau portocala);
Ziua 4
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar, o felie de paine prajita;
Pranzul: 200 ml suc de portocale, un iaurt natural;
Cina: un ou fiert tare, un morcov ras, 250 g branza de vaci;
Ziua 5
Micul dejun: un morcov mare ras;
Pranzul: 200 g cod fiert cu zeama de lamaie cu o lingurita de unt;
Cina: 200 g friptura de vaca si o telina rasa;
Ziua 6
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar si o felie de paine prajita;
Pranzul: 2 oua fierte tari si un morcov mare ras;
Cina: o jumatate de pui si o salata verde cu ulei si zeama de lamaie;
Ziua 7
Micul dejun: o ceasca de ceai fara zahar;
Pranzul: apa goala;
Cina: 200 g carne de miel si un mar;
Ziua 8
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar;
Pranzul: 2 oua fierte tari, 400 g spanac, o rosie;
Cina: 200 g friptura de vaca si o salata cu ulei si zeama de lamaie;
Ziua 9
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar;
Pranzul: 250 g sunca si un iaurt natural;
Cina: 250 g friptura de vaca si o salata cu ulei si zeama de lamaie;
Ziua 10
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar, o felie de paine prajita;
Pranzul: 2 oua fierte tari, o felie de sunca, o salata verde;
Cina: o telina fiarta, o rosie, un fruct proaspat (mar, para sau portocala);
Ziua 11
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar, o felie de paine prajita;
Pranzul: 200 ml suc de portocale, un iaurt natural;
Cina: un ou fiert tare, un morcov ras, 250 g branza de vaci;
Ziua 12
Micul dejun: un morcov mare ras;
Pranzul: 200 g cod fiert cu zeama de lamaie si o lingurita de unt;
Cina: 250 g friptura de vaca si o telina rasa;
Ziua 13
Micul dejun: o ceasca de cafea indulcita cu un cub de zahar, o felie de paine prajita;
Pranzul: 2 oua fierte tari si un morcov mare ras;
Cina: 250 g pui si o salata cu ulei si zeama de lamaie.
Cat de eficienta este Dieta daneza? Cat de sanatoasa este ea?
Eficienta in lupta cu kilogramele
Dieta daneza este foarte saraca in calorii. In plus, combinatiile de alimente sunt simple si, sub aspect strict dietetic, eficiente, favorizand pierderea in greutate. De aceea, Dieta are un potential ridicat de eliminare rapida a kilogramelor suplimentare.
Dieta daneza presupune si un aport foarte redus de glucide rapide, aceasta insemnand ca, urmata strict, va fi in masura sa normalizeze secretia de insulina. Normalizarea secretiei de insulina ajuta la pierderea kilogramelor in exces si dupa oprirea dietei, in cazul in care ingrasarea a avut la baza mecanismul de stimulare a secretiei de insulina si crestere a poftei de dulciuri/fainoase, care se potenteaza reciproc.
Dieta este moderata in privinta aportului de grasimi, reusind sa ii obisnuiasca – cel putin pentru o vreme - pe consumatorii “inraiti” de grasimi sa consume mai putine lipide.
In concluzie, pe o scara a eficientei de la 0 la 10 Dieta daneza poate primi nota 8 sau chiar 9. Singurul ei minus sub acest aspect este ca nu prevede niste reguli de urmat dupa incheierea celor 13 zile de dieta propriu-zisa, reguli care totusi ar fi fost necesare.
O alta problema, care totusi nu poate fi luata in “calculul” eficientei, este cea a severitatii Dietei. Probabilitatea unei abateri si, prin urmare, a esecului este ridicata. In plus, Dieta daneza este oarecum nepractica, deoarece unele alimente trebuie cantarite exact.
Evaluarea Dietei sub aspectul sanatatii
Dieta daneza, ca de altfel orice dieta care isi propune (si) normalizarea secretiei de insulina, reduce riscul de aparitie a diabetului.
Pe de alta parte, Dieta daneza are ca si neajunsuri:
- este prea saraca in calorii, fortand brusc organismul;
- mesele sunt dezechilibrate ca structura pe zi (masa de dimineata prea saraca);
- include doar grasimi rele, grasimile bune sunt eliminate practic din alimentatie (in afara celor 2 zile cu peste).
Din cauza acestor neajunsuri, Dieta daneza poate afecta inima si sistemul vascular.
Agresivitatea sa asupra sistemului cardiovascular este una ridicata.
Concluzii finale
Nu recomandam urmarea acestei diete decat sub stricta supraveghere medicala si precedata de un control medical preliminar. Cardiacii este bine sa evite Dieta daneza (sa nu o urmeze nici macar sub supravegherea medicului).
sursa
miercuri, 2 februarie 2011
Antrenamentul pentru slabire. Top 5 capcane care pot duce la esec
1) Suprasolicitarea. Va propuneti sa slabiti si doriti rezultate rapide. Fortati la maximum, transformand antrenamentul intr-o experienta neplacuta. In plus, faceti febra musculara. Dupa cateva astfel de “sedinte de antrenament” este probabil sa renuntati. Daca nu renuntati si continuati in acelasi stil, riscati sa va imbolnaviti/accidentati.
Sfatul nostru: antrenamentul trebuie sa fie solicitant, dar nu epuizant. Cresteti efortul treptat si doar daca simtiti ca organismul are resurse in acest sens. Ganditi pe termen lung: miscarea trebuie sa fie parte a stilului dumneavoastra de viata, nu doar un mijloc folosit pentru un interval scurt de timp in scopul reducerii masei corporale la “valoarea dorita”.
2) Antrenamentul in detrimentul orelor de somn. Fiindca de multe ori nu ne mai ramane timp pentru miscare, facem sport seara tarziu, “furand” chiar din orele de somn. Acest lucru nu ne ajuta sa slabim, fiindca va crea dezechilibre care vor conduce inclusiv la un aport crescut de mancare.
Pentru miscare trebuie sa va faceti timp astfel incat sa terminati antrenamentul cu minimum o ora inaintea orei de culcare.
3) Monotonia. Nu va limitati doar la cateva tipuri de exercitii pe care sa le repetati la infinit. Va veti plictisi si, probabil, mai devreme sau mai tarziu veti renunta.
Fiti inventive/inventivi! In plus, pe langa exercitiile de aerobic, Tae Bo, Pilates etc., mergeti, din cand in cand, la tenis de masa/inot etc. (vara posibilitatile sunt mult mai numeroase).
4) Conditiile de antrenament. Acasa probabil ca nu aveti aparate si nici spatiu suficient. Miscarea in aer liber (jogging, mers in forta, diverse sporturi etc.) este o solutie sanatoasa, dar conditionata de starea vremii (iarna sau atunci cand ploua este mai greu). “Sala” poate sa nu fie o solutie care sa permita o frecventa ridicata a antrenamentului, din cauza pretului. In plus, multe dintre sali sunt insuficient aerisite si uneori aglomerate.
Sfatul nostru: combinati toate variantele, astfel incat conditiile de antrenament sa nu ajunga un factor de stres. Daca sunteti creative/creativi, puteti face miscare si acasa, fara a avea neaparat nevoie de aparate, nici de mult spatiu.
5) Lipsa unor rezultate clare ne demotiveaza. Mai degraba, lipsa unor… minuni. De ce spun asta? Fiindca, deseori fara sa constientizeze prea bine, unele persoane “se asteapta” ca dupa un numar de sedinte de antrenament, coroborate cu dieta, sa arate ca cine stie ce sex simboluri, sau macar sa existe o transformare evidenta a aspectului lor fizic.
Asa cum am mai spus, sportul trebuie sa devina parte a unui stil de viata sanatos. Accentul ar trebui pus, inainte de toate, pe castigul de sanatate/tonus. Rezultatele nu pot veni peste noapte, important este sa aveti rabdare si sa nu va descurajati.
sursa
Sfatul nostru: antrenamentul trebuie sa fie solicitant, dar nu epuizant. Cresteti efortul treptat si doar daca simtiti ca organismul are resurse in acest sens. Ganditi pe termen lung: miscarea trebuie sa fie parte a stilului dumneavoastra de viata, nu doar un mijloc folosit pentru un interval scurt de timp in scopul reducerii masei corporale la “valoarea dorita”.
2) Antrenamentul in detrimentul orelor de somn. Fiindca de multe ori nu ne mai ramane timp pentru miscare, facem sport seara tarziu, “furand” chiar din orele de somn. Acest lucru nu ne ajuta sa slabim, fiindca va crea dezechilibre care vor conduce inclusiv la un aport crescut de mancare.
Pentru miscare trebuie sa va faceti timp astfel incat sa terminati antrenamentul cu minimum o ora inaintea orei de culcare.
3) Monotonia. Nu va limitati doar la cateva tipuri de exercitii pe care sa le repetati la infinit. Va veti plictisi si, probabil, mai devreme sau mai tarziu veti renunta.
Fiti inventive/inventivi! In plus, pe langa exercitiile de aerobic, Tae Bo, Pilates etc., mergeti, din cand in cand, la tenis de masa/inot etc. (vara posibilitatile sunt mult mai numeroase).
4) Conditiile de antrenament. Acasa probabil ca nu aveti aparate si nici spatiu suficient. Miscarea in aer liber (jogging, mers in forta, diverse sporturi etc.) este o solutie sanatoasa, dar conditionata de starea vremii (iarna sau atunci cand ploua este mai greu). “Sala” poate sa nu fie o solutie care sa permita o frecventa ridicata a antrenamentului, din cauza pretului. In plus, multe dintre sali sunt insuficient aerisite si uneori aglomerate.
Sfatul nostru: combinati toate variantele, astfel incat conditiile de antrenament sa nu ajunga un factor de stres. Daca sunteti creative/creativi, puteti face miscare si acasa, fara a avea neaparat nevoie de aparate, nici de mult spatiu.
5) Lipsa unor rezultate clare ne demotiveaza. Mai degraba, lipsa unor… minuni. De ce spun asta? Fiindca, deseori fara sa constientizeze prea bine, unele persoane “se asteapta” ca dupa un numar de sedinte de antrenament, coroborate cu dieta, sa arate ca cine stie ce sex simboluri, sau macar sa existe o transformare evidenta a aspectului lor fizic.
Asa cum am mai spus, sportul trebuie sa devina parte a unui stil de viata sanatos. Accentul ar trebui pus, inainte de toate, pe castigul de sanatate/tonus. Rezultatele nu pot veni peste noapte, important este sa aveti rabdare si sa nu va descurajati.
sursa
sâmbătă, 22 ianuarie 2011
Fibrele alimentare
Fibrele alimentare: o componenta esentiala a unei diete sanatoase
Fibrele alimentare sunt deosebit de benefice pentru sanatate. Iata cum puteti sa le includeti in dieta dumneavoastra.
Fibrele alimentare se gasesc in special in fructe, legume, cereale integrale si leguminoase si sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a preveni si trata constipatia. Dar fibrele pot oferi si alte beneficii; ele reduc riscul diabetului si bolilor de inima.
Daca aveti nevoie de mai multe fibre in dieta dumneavoastra, nu va ingrijorati. Cresterea cantitatii de fibre zilnice se face usor. Aflati ce cantitate de fibre alimentare va este necesara si cum puteti include alimentele bogate in fibre in dieta dumneavoastra.
Fibrele alimentare se gasesc in special in fructe, legume, cereale integrale si leguminoase si sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a preveni si trata constipatia. Dar fibrele pot oferi si alte beneficii; ele reduc riscul diabetului si bolilor de inima.
Daca aveti nevoie de mai multe fibre in dieta dumneavoastra, nu va ingrijorati. Cresterea cantitatii de fibre zilnice se face usor. Aflati ce cantitate de fibre alimentare va este necesara si cum puteti include alimentele bogate in fibre in dieta dumneavoastra.
Ce sunt fibrele alimentare?
Fibrele alimentare –numite si substante de balast –cuprind toate componentele alimentelor de origine vegetala pe care stomacul nu le poate digera sau absorbi. Fibrele sunt deseori clasificate in doua categorii: cele care nu se dizolva in apa (fibre insolubile) si cele care se dizolva (fibre solubile).
Fibrele insolubile Aceste fibre accentueaza tranzitul continutului intestinal prin sistemul digestiv si mareste volumul bolului fecal. Astfel, acestea sunt indicate celor care sufera de constipatie sau de scaune neregulate. Faina integrala, tarata de grau, nucile si unele legume sunt surse importante de fibre insolubile.
Fibrele solubile
Acest tip de fibre se dizolva in apa formand o substanta gelatinoasa. Ele contribuie la scaderea nivelului de colesterol si glucoza din sange. Fibrele solubile se gasesc in cantitati mari in ovaz, mazare, fasole, mere, citrice, morcovi, orz si in semintele de psyllium.
Produsele vegetale contin diferite cantitati de fibre de ambele tipuri. Pentru a avea efecte pozitive pentru sanatatea dumneavoastra, consumati o mare varietate de alimente bogate in fibre.
Fibrele solubile
Acest tip de fibre se dizolva in apa formand o substanta gelatinoasa. Ele contribuie la scaderea nivelului de colesterol si glucoza din sange. Fibrele solubile se gasesc in cantitati mari in ovaz, mazare, fasole, mere, citrice, morcovi, orz si in semintele de psyllium.
Produsele vegetale contin diferite cantitati de fibre de ambele tipuri. Pentru a avea efecte pozitive pentru sanatatea dumneavoastra, consumati o mare varietate de alimente bogate in fibre.
Beneficiile oferite de fibrele alimentare |
Spre deosebire de celelalte componente ale alimentelor (grasimi, proteine sau glucide) pe care organismul le degradeaza si asimileaza, fibrele nu sunt digerate de catre sistemul nostru digestiv. De aceea, ele raman practic neschimbate atunci cand trec prin stomac, intestinul subtire pentru a ajunge in intestinul gros.
Fibrele alimentare maresc greutatea si volumul bolului fecal si il inmoaie, diminuand astfel riscul de constipatie. Daca aveti scaune apoase, moi, fibrele va pot ajuta, intrucat absorb apa si dau consistenta bolului fecal.
O dieta bogata in fibre poate diminua riscul unor anumite afectiuni, precum hemoroizii, sindromul colonului iritabil si diverticuloza colonului. Fibrele, si in special fibrele solubile, pot de asemenea sa micsoreze nivelul colesterolului din sange si sa diminueze absorbtia glucidelor, optimizand astfel nivelul glicemiei la diabetici.
O dieta bogata in fibre poate reduce riscul aparitiei diabetului de tip 2 si contribuie la oprirea pierderii in greutate. Alimentele bogate in fibre necesita de regula mai multa mestecare, lasand astfel organismul sa ajunga la senzatia de satietate si evitand consumul in exces. De asemenea, dieta bogata in fibre ne da senzatia ca masa e mai bogata si dureaza mai mult. In plus, ea tinde sa contina mai putine calorii la aceeasi cantitate de mancare.
Dovezile privind efectele fibrelor alimentare asupra cancerului colorectal sunt mixte: unele studii arata ca acestea reduc riscul, altele sustin ca nu il influenteaza, iar altele indica un risc mai mare de aparitie a bolii in cauza. Daca doriti sa preveniti cancerul colorectal, adoptati un regim de prevenire a cancerului de colon. Efectuarea de teste regulate de depistare si indepartarea polipilor colonici pot preveni cancerul de colon.
De ce cantitate de fibre ai nevoie zilnic? |
Sunt recomandate urmatoarele doze zilnice pentru adulti:
Sub 50 de ani --- Peste 50 de ani
Barbati 38 grame --- 30 grame
Femei 25 grame --- 21 grame
Barbati 38 grame --- 30 grame
Femei 25 grame --- 21 grame
Daca aportul de fibre zilnic nu e suficient, acesta ar trebui sa fie marit.
Alegeti produsele din cereale integrale, fructe si legume crude sau gatite, fasole si mazare uscata.
Alimentele preparate industrial –ca sucul de fructe, painea alba, pastele, sau cerealele rafinate –nu contin la fel de multe fibre. Procesul de rafinare indeparteaza stratul exterior (coaja) cerealelor, scazand astfel continutul de fibre. Acelasi rezultat se constata atunci cand este indepartata coaja fructelor si legumelor.
Continutul de fibre in alimente |
Care sunt cele mai bune surse?
Lista de mai jos prezinta continutul de fibre al catorva alimente:
Produs ----Continut de fibre exprimat in grame*
Mazare preparata, 1 ceasca --- 16,3 g
Fasole rosie, fiarta, 1 ceasca --- 13,1 g
Zmeura, cruda, 1 ceasca --- 8,0 g
Spaghetti din faina integrala --- 6,3 g
Briosa din tarate de ovaz, marime medie --- 5,2 g
Broccoli, fiert, 1 ceasca --- 5,1 g
Fulgi de ovaz, normal sau instant, preparati, 1 ceasca --- 4,0 g
Fasole verde, preparata, 1 ceasca --- 4,0 g
Orez brun, preparata, 1 ceasca --- 3,5 g
Mar, mediu cu coaja --- 3,3 g
Floricele de porumb, 2 cesti --- 2,4 g
Paine integrala, 1 felie --- 1,9 g
Mazare preparata, 1 ceasca --- 16,3 g
Fasole rosie, fiarta, 1 ceasca --- 13,1 g
Zmeura, cruda, 1 ceasca --- 8,0 g
Spaghetti din faina integrala --- 6,3 g
Briosa din tarate de ovaz, marime medie --- 5,2 g
Broccoli, fiert, 1 ceasca --- 5,1 g
Fulgi de ovaz, normal sau instant, preparati, 1 ceasca --- 4,0 g
Fasole verde, preparata, 1 ceasca --- 4,0 g
Orez brun, preparata, 1 ceasca --- 3,5 g
Mar, mediu cu coaja --- 3,3 g
Floricele de porumb, 2 cesti --- 2,4 g
Paine integrala, 1 felie --- 1,9 g
* Continutul de fibre poate varia de la o marca la alta.
Alimentele complete sunt in general preferabile suplimentelor defibre. Acestea din urma nu contin vitamine, minerale si alte substantenutritive, spre deosebire de alimentele bogate in fibre.
Totusi,unele persoane necesita un supliment de fibre daca schimbarile de dietanu sunt de ajuns sau daca sufera de unele afectiuni medicale, cum ar fisindromul colonului iritabil. Consultati un doctor daca doriti saluati suplimente de fibre.
Sfaturi pentru consumul de fibre |
Iata cateva idei pentru mancaruri si gustari bogate in fibre:
Incepeti ziua cu un mic dejun format din cereale bogate in fibre – peste 5 grame de fibre pe portie.
Alegeti cerealele care contin coaja sau fibre. Sau adaugati cateva linguri de tarate de grau peste cerealele preferate.
Adaugati fulgi de cereale sau tarate de grau la produsele preparate, cum ar fi carnea, painea, sau prajiturile. Puteti folosi produse cu adaos de tarate drept garnitura la tocanite, salate sau legume gatite.
Consumati paine integrala. Aceasta afiseaza faina integrala ca prim ingredient pe eticheta. Cautati un sortiment cu cel putin 2 grame de fibre alimentare pe produs.
Inlocuiti jumatate sau intreaga cantitate de faina alba cu faina integrala atunci cand coaceti paine. Faina integrala este mai grea decat faina alba. Folositi mai multa drojdie pentru paine sau lasati aluatul sa dospeasca mai mult timp. Cand utilizati praf de copt, adaugati 1 lingura la fiecare 3 cesti de faina integrala.
Inlocuiti jumatate sau intreaga cantitate de faina alba cu faina integrala atunci cand coaceti paine. Faina integrala este mai grea decat faina alba. Folositi mai multa drojdie pentru paine sau lasati aluatul sa dospeasca mai mult timp. Cand utilizati praf de copt, adaugati 1 lingura la fiecare 3 cesti de faina integrala.
Consumati mai multe cereale sau produse din cereale integrale. Incercati orezul brun, orzul, pastele din faina integrala si bulgurul.
Profitati de legumele gata preparate. Adaugati broccoli inghetat si maruntit la sosul de spaghetti. Luati o gustare din morcovi.
Consumati mai multa fasole, mazare si linte. Adaugati fasole la supa instant sau la salata verde. Puteti prepara nachos din fasole neagra prajita, chips-uri de tortilla sau sos salsa.
Consumati fructe la fiecare masa. Merele, bananele, portocalele, sau perele sunt surse foarte bune de fibre.
Gustarile sunt importante. Fructele proaspete sau uscate, legumele crude, floricelele de porumb fara grasimi si biscuitii din cereale integrale sunt alegeri foarte bune pentru gustari.
Alimentele bogate in fibre sunt benefice sanatatii. Dar excesul de fibre poate provoca gaze intestinale, balonare si crampe. Cresteti treptat cantitatea de fibre din dieta in decursul mai multor saptamani. Acest lucru va permite bacteriilor din sistemul vostru digestiv sa se adapteze la schimbari. Beti de asemenea multa apa. Fibrele functioneaza cel mai bine atunci cand absorb apa.
marți, 11 ianuarie 2011
Adevarat sau fals? 7 Mituri despre apa
1) Trebuie sa bem minim 2 litri de apa pe zi.
Cantitatea de lichide de consumat zilnic de catre o persoana sanatoasa depinde in principal de masa corporala, de activitatea fizica depusa si de anotimp. Daca ne referim la cantitatea optima de apa pe care ar trebui sa o bem, aceasta mai depinde, in plus, si de aportul de apa pe care ni-l asiguram din alte surse (legume, fructe, supe si ciorbe, lactate). In plus, este important sa tineti cont ca, pe masura ce inaintam in varsta, absorbtia apei in organism se face mai lent, cu un randament mai scazut: din aceasta cauza, dupa 30 – 32 de ani este bine sa crestem, permanent, ponderea apei preluate din legume si fructe, in detrimentul apei “baute”. De ce? Explicatia este simpla: tranzitul acestor alimente, bogate in lichide, este mai lent decat cel al apei, permitand o absorbtie mai buna a lichidelor de catre organism, la nivelul intestinului.
2) Apa imbuteliata este preferabila celei de la robinet.
Adevarat, dar avantajul apei imbuteliate este unul relevant doar cu conditia ca aceasta sa fie apa minerala (acidulata sau nu) veritabila. Din pacate, mai mult de o treime din apa imbuteliata si vanduta ca apa minerala este, in fapt, “contrafacuta”, obtinuta din alte surse si purificata, compozitia ei reala diferind radical, in acest caz, de ceea ce gasiti pe eticheta.
3) Este mai sanatos sa bem apa calda.
Contrar unor informatii care au circulat si mai circula poate pe internet, apa calda nu ajuta la combaterea caniculei ci, dimpotriva, accentueaza efectele caniculei. In zilele toride de vara este recomandat sa bem apa ceva mai rece decat la temperatura camerei, dar nu “direct” de la frigider (asadar, combinati apa tinuta la rece cu apa la temperatura camerei). Iarna, apa calda poate sa va ajute la incalzirea organismului dupa o perioada mai indelungata petrecuta afara, in frig. In acest caz, nu consumati direct apa calda: amestecati-o mai intai cu apa la temperatura camerei, dupa care al doilea pahar poate fi cu apa mai calda, aproape de limita suportabila.
4) Dupa efort fizic intens, trebuie sa bem apa minerala.
Adevarat, cu conditiile ca apa minerala sa fie sigur “autentica” si sa fie neacidulata (plata). Apa minerala ajuta, desigur, la restabilirea echilibrului electrolitic mai bine decat apa “de la chiuveta”.
5) Apa distilata este cea mai indicata pentru sanatate.
Fals! Din simplul motiv ca apa distilata este lipsita de minerale, iar aportul zilnic de minerale ni-l asiguram nu doar din legume, fructe si alte alimente, ci si din apa.
6) Dupa efort intens, nu trebuie sa bem apa foarte rece si nici in cantitati foarte mari, intr-un timp scurt.
Adevarat: apa foarte rece bauta dupa efort intens poate produce un soc termic care sa afecteze inima si plamanii. Cat priveste cantitatea de apa bauta dupa efort, aceasta trebuie, pe de o parte, sa asigure rehidratarea si scaderea temperaturii organismului, dar pe de alta parte sa permita, imediat dupa efort, o respiratie ampla. Stomacul incarcat cu apa va ingreuna respiratia, care imediat dupa terminarea efortului este inca profunda.
7) Sarea retine apa, de aceea in zilele caniculare de vara este bine sa consumam ceva mai multa sare pentru a preveni deshidratarea.
Acest lucru este valabil doar in conditiile in care resursele de apa de care dispunem sunt limitate, sau daca nu avem posibilitatea de a consuma legume sau/si fructe in cantitati suficiente! In conditii normale, este bine ca pe canicula sa scadem aportul de sare si sa ne hidratam cat mai mult, pentru o circulatie mai rapida a apei in organism. Aceasta circulatie accelerata a apei permite o mai buna ventilare a corpului si, in conditiile unui consum ridicat de fructe si de legume, riscul deshidratarii sau al unui aport de minerale sub ritmul pierderii acestora este practic nul. Cresterea consumului de sare (mai ales) pe canicula poate, in plus, sa conduca la hipertensiune/ sa agraveze problemele de tensiune arteriala.
sursa
Cantitatea de lichide de consumat zilnic de catre o persoana sanatoasa depinde in principal de masa corporala, de activitatea fizica depusa si de anotimp. Daca ne referim la cantitatea optima de apa pe care ar trebui sa o bem, aceasta mai depinde, in plus, si de aportul de apa pe care ni-l asiguram din alte surse (legume, fructe, supe si ciorbe, lactate). In plus, este important sa tineti cont ca, pe masura ce inaintam in varsta, absorbtia apei in organism se face mai lent, cu un randament mai scazut: din aceasta cauza, dupa 30 – 32 de ani este bine sa crestem, permanent, ponderea apei preluate din legume si fructe, in detrimentul apei “baute”. De ce? Explicatia este simpla: tranzitul acestor alimente, bogate in lichide, este mai lent decat cel al apei, permitand o absorbtie mai buna a lichidelor de catre organism, la nivelul intestinului.
2) Apa imbuteliata este preferabila celei de la robinet.
Adevarat, dar avantajul apei imbuteliate este unul relevant doar cu conditia ca aceasta sa fie apa minerala (acidulata sau nu) veritabila. Din pacate, mai mult de o treime din apa imbuteliata si vanduta ca apa minerala este, in fapt, “contrafacuta”, obtinuta din alte surse si purificata, compozitia ei reala diferind radical, in acest caz, de ceea ce gasiti pe eticheta.
3) Este mai sanatos sa bem apa calda.
Contrar unor informatii care au circulat si mai circula poate pe internet, apa calda nu ajuta la combaterea caniculei ci, dimpotriva, accentueaza efectele caniculei. In zilele toride de vara este recomandat sa bem apa ceva mai rece decat la temperatura camerei, dar nu “direct” de la frigider (asadar, combinati apa tinuta la rece cu apa la temperatura camerei). Iarna, apa calda poate sa va ajute la incalzirea organismului dupa o perioada mai indelungata petrecuta afara, in frig. In acest caz, nu consumati direct apa calda: amestecati-o mai intai cu apa la temperatura camerei, dupa care al doilea pahar poate fi cu apa mai calda, aproape de limita suportabila.
4) Dupa efort fizic intens, trebuie sa bem apa minerala.
Adevarat, cu conditiile ca apa minerala sa fie sigur “autentica” si sa fie neacidulata (plata). Apa minerala ajuta, desigur, la restabilirea echilibrului electrolitic mai bine decat apa “de la chiuveta”.
5) Apa distilata este cea mai indicata pentru sanatate.
Fals! Din simplul motiv ca apa distilata este lipsita de minerale, iar aportul zilnic de minerale ni-l asiguram nu doar din legume, fructe si alte alimente, ci si din apa.
6) Dupa efort intens, nu trebuie sa bem apa foarte rece si nici in cantitati foarte mari, intr-un timp scurt.
Adevarat: apa foarte rece bauta dupa efort intens poate produce un soc termic care sa afecteze inima si plamanii. Cat priveste cantitatea de apa bauta dupa efort, aceasta trebuie, pe de o parte, sa asigure rehidratarea si scaderea temperaturii organismului, dar pe de alta parte sa permita, imediat dupa efort, o respiratie ampla. Stomacul incarcat cu apa va ingreuna respiratia, care imediat dupa terminarea efortului este inca profunda.
7) Sarea retine apa, de aceea in zilele caniculare de vara este bine sa consumam ceva mai multa sare pentru a preveni deshidratarea.
Acest lucru este valabil doar in conditiile in care resursele de apa de care dispunem sunt limitate, sau daca nu avem posibilitatea de a consuma legume sau/si fructe in cantitati suficiente! In conditii normale, este bine ca pe canicula sa scadem aportul de sare si sa ne hidratam cat mai mult, pentru o circulatie mai rapida a apei in organism. Aceasta circulatie accelerata a apei permite o mai buna ventilare a corpului si, in conditiile unui consum ridicat de fructe si de legume, riscul deshidratarii sau al unui aport de minerale sub ritmul pierderii acestora este practic nul. Cresterea consumului de sare (mai ales) pe canicula poate, in plus, sa conduca la hipertensiune/ sa agraveze problemele de tensiune arteriala.
sursa
Trucuri utile pentru a evita gustarile nesanatoase
Cred ca fiecare dintre noi prefera sa rontaie ceva intre mese. Tentatia este mult mai mare atunci cand stam in fata televizorului. Cui ii lipsesc din palmares alunele sau vestitele chipsuri? Am selectat cateva trucuri pentru a scapa de aceste obiceiuri nesanatoase care suntem sigur te vor incanta.
Chipsuri de cartofi
Alternativa sanatoasa: biscuiti din orez si branza cu un continut redus de grasimi. De ce este mai bun: grasimi saturate mai putine si in plus contine calciu.
Biscuiti de ciocolata
Alternativa sanatoasa: paine din cereale integrale unsa cu ciocolata si banana. De ce este mai bun: mai putine grasimi saturate, mai multe fibre si mai multa vitamina B.
Inghetata
Alternativa sanatoasa: iaurt cu un continut redus de grasimi, inghetat. De ce este mai bun: contine proteine, calciu si are indicele glicemic mai mic.
Bomboane
Alternativa sanatoasa: un amestec de popcorn, alune si fructe uscate. De ce este mai sanatos: contine vitaminele B si C, grasimi esentiale si au un continut mai ridicat in fibre.
Batoane de ciocolata
Alternativa sanatoasa: baton cu un continut redus de grasimi, din musli. De ce este mai bun: mai putine grasimi saturate, mai multa vitamina B si mai multe fibre.
Gogosi
Benzi din fructe uscate
Alternativa sanatoasa: fructe impachetate, la cutie De ce este mai sanatos: mai putine zaharuri si fara grasimi adaugate
Biscuiti cu crema de branza
Alternativa sanatoasa: paine crocanta din cereale integrale cu unt de arahide De ce este mai bun: mai putine grasimi saturate si mai multe fibre
sursa
luni, 20 decembrie 2010
5 Motive pentru a consuma kiwi
Kiwi este unul dintre cele mai complexe si mai sanatoase fructe din categoria fructelor mari (adica facand exceptie de catina, macese, fructe de padure, struguri).
Este un fruct pe care va sfatuim ca in sezonul rece sa il consumati de cel putin 2 ori pe saptamana.
Kiwi - Informatii nutritionale la 100 g:
Calorii: 40-55;
Carbohidrati: 15 g;
Proteine: 0,75 – 0,80 g;
Lipide: 0,5 g;
Vitamine: C: 70-75 mg; A: 170-180 IU; B1: 0,020 mg; B2: 0,050 mg; B3: 0,500 mg;
Saruri minerale: Potasiu: 320 mg; Calciu: 25 mg; Magneziu: 30 mg; Fosfor: 40 mg; Fier: 0.40 mg; sodiu: 5 mg;
Fibre: 3,5 g;
Apa.
In plus, kiwi mai contine cantitati mici de luteina si de vitamina B9.
Care sunt beneficiile pe care kiwi ni le ofera?
1) - stimuleaza imunitatea, in primul rand datorita concentratiei ridicate de vitamina C (kiwi si lamaile au aceeasi concentratie de vitamina C, cea mai mare dintre citrice).
2) – reduce riscul de cancer (in primul rand riscul de cancer de colon), datorita vitaminei C, a fibrelor continute si a luteinei;
3) – protejeaza inima in special si, in general, sistemul cardiovascular, datorita combinatiei glucide-potasiu-vitamina C (concentratia de potasiu se apropie de cea din banane);
4) – reduce riscul de diabet, datorita fibrelor, a magneziului si datorita vitaminelor continute;
5) - datorita fibrelor, a vitaminelor si a potasiului din compozitia sa, kiwi este foarte indicat daca tineti dieta de slabire sau daca doriti sa nu va ingrasati.
Consumati kiwi imediat dupa curatare, pentru a preveni oxidarea fructului si a beneficia de toate calitatile sale.
sursa
Este un fruct pe care va sfatuim ca in sezonul rece sa il consumati de cel putin 2 ori pe saptamana.
Kiwi - Informatii nutritionale la 100 g:
Calorii: 40-55;
Carbohidrati: 15 g;
Proteine: 0,75 – 0,80 g;
Lipide: 0,5 g;
Vitamine: C: 70-75 mg; A: 170-180 IU; B1: 0,020 mg; B2: 0,050 mg; B3: 0,500 mg;
Saruri minerale: Potasiu: 320 mg; Calciu: 25 mg; Magneziu: 30 mg; Fosfor: 40 mg; Fier: 0.40 mg; sodiu: 5 mg;
Fibre: 3,5 g;
Apa.
In plus, kiwi mai contine cantitati mici de luteina si de vitamina B9.
Care sunt beneficiile pe care kiwi ni le ofera?
1) - stimuleaza imunitatea, in primul rand datorita concentratiei ridicate de vitamina C (kiwi si lamaile au aceeasi concentratie de vitamina C, cea mai mare dintre citrice).
2) – reduce riscul de cancer (in primul rand riscul de cancer de colon), datorita vitaminei C, a fibrelor continute si a luteinei;
3) – protejeaza inima in special si, in general, sistemul cardiovascular, datorita combinatiei glucide-potasiu-vitamina C (concentratia de potasiu se apropie de cea din banane);
4) – reduce riscul de diabet, datorita fibrelor, a magneziului si datorita vitaminelor continute;
5) - datorita fibrelor, a vitaminelor si a potasiului din compozitia sa, kiwi este foarte indicat daca tineti dieta de slabire sau daca doriti sa nu va ingrasati.
Consumati kiwi imediat dupa curatare, pentru a preveni oxidarea fructului si a beneficia de toate calitatile sale.
sursa
vineri, 29 octombrie 2010
Chiftelute de pui
Carne tocata din piept de pui - 600 gr.
Ceapa -50 gr.
1 ou
usturoi ~30 gr. (sau dupa gust)
o felie de paine (inmuiata putin in apa pentru a se putea faramita mai bine)
sare
Se amesteca toate ingredientele si se formeaza bile de carne pe care apoi le aplatizam intre palme.
Se pun la prajit intr-o tigaie de teflon , incinsa in prealabil, fara a adauga ulei.
Pentru 100 grame avem:
127.5 calorii
22.1 g. proteine
2.4 g. lipide
3.9 g carbohidrati
0.3 g. fibre
Pofta buna! :)
Ceapa -50 gr.
1 ou
usturoi ~30 gr. (sau dupa gust)
o felie de paine (inmuiata putin in apa pentru a se putea faramita mai bine)
sare
Se amesteca toate ingredientele si se formeaza bile de carne pe care apoi le aplatizam intre palme.
127.5 calorii
22.1 g. proteine
2.4 g. lipide
3.9 g carbohidrati
0.3 g. fibre
Pofta buna! :)
sâmbătă, 23 octombrie 2010
Varza calita
Eu azi am facut mai multa varza ca sa imi ajunga vreo 3 zile. A iesit foarte bun si sa nu uitam ca varza ne ajuta la slabit. Face parte din categoria alimentelor cu calorii negative, este foarte gustoasa si ,mai ales, satioasa. Acum reteta:
2 kg varza
200 gr. ceapa
20 ml ulei floarea soarelui
300 gr. suc de rosii
bors dupa gust, eu am pus cam 500 ml.
Sare, cateva foi de dafin, eventual si putin cimbru, daca va place.
Intr-o cratita se pun ceapa, uleiul si o cana cu apa. Lasam vreo 5 minute pana se mai inmoaie ceapa si apoi adaugam varza tocata si frecata cu sare in prealabil. Le mai lasam inca putin ,adaugam sucul de rosii, amestecam si adaugam si borsul. Acum ,in functie de cum doreste fiecare, o puteti lasa in continuare pe foc sau, asa cum am facut eu, o bagat la cuptor la foc potrivit, amestecand din cand in cand si potrivind de sare sau de bors daca mai este cazul.
Pentru 100 gr. avem:
32.5 calorii
1.3 g. proteine
0.8 g. lipide
5.1 g. carbohidrati
1.4 g. fibre
Pofta buna!:)
2 kg varza
200 gr. ceapa
20 ml ulei floarea soarelui
300 gr. suc de rosii
bors dupa gust, eu am pus cam 500 ml.
Sare, cateva foi de dafin, eventual si putin cimbru, daca va place.
Intr-o cratita se pun ceapa, uleiul si o cana cu apa. Lasam vreo 5 minute pana se mai inmoaie ceapa si apoi adaugam varza tocata si frecata cu sare in prealabil. Le mai lasam inca putin ,adaugam sucul de rosii, amestecam si adaugam si borsul. Acum ,in functie de cum doreste fiecare, o puteti lasa in continuare pe foc sau, asa cum am facut eu, o bagat la cuptor la foc potrivit, amestecand din cand in cand si potrivind de sare sau de bors daca mai este cazul.
Pentru 100 gr. avem:
32.5 calorii
1.3 g. proteine
0.8 g. lipide
5.1 g. carbohidrati
1.4 g. fibre
Pofta buna!:)
marți, 19 octombrie 2010
Orez salbatic cu legume
200 gr. orez salbatic
o ceapa potrivita
1 morcov potrivit
1 litru apa
100 gr. mazare
100 ml. suc de rosii
Intr-o cratita incinsa se pune ceapa si jumatate de pahar de apa, amestecand din cand in cand pentru ca ceapa sa nu se lipeasca. (Daca este nevoie se mai adauga putina apa). Lasam la fiert cca.2 minute, adaugam mazarea, lasam sa se inmoaie putin si apoi adaugam si orezul (spalat in prealabil). Se mai lasa cateva secunde dupa care adaugam apa, morcovul si ,dupa gust, putin delikat, sare, piper. Se lasa la fiert cca. 20 de minute, la foc mai mic, lasandu-l putin mai zemos.
Pentru 100 gr. avem:
78 calorii
2,3 g. proteine
0,3 g. lipide
16,6 g. carbohidrati
1,1 g. fibre
Pofta buna! :)
o ceapa potrivita
1 morcov potrivit
1 litru apa
100 gr. mazare
Intr-o cratita incinsa se pune ceapa si jumatate de pahar de apa, amestecand din cand in cand pentru ca ceapa sa nu se lipeasca. (Daca este nevoie se mai adauga putina apa). Lasam la fiert cca.2 minute, adaugam mazarea, lasam sa se inmoaie putin si apoi adaugam si orezul (spalat in prealabil). Se mai lasa cateva secunde dupa care adaugam apa, morcovul si ,dupa gust, putin delikat, sare, piper. Se lasa la fiert cca. 20 de minute, la foc mai mic, lasandu-l putin mai zemos.
Pentru 100 gr. avem:
78 calorii
2,3 g. proteine
0,3 g. lipide
16,6 g. carbohidrati
1,1 g. fibre
Pofta buna! :)
marți, 28 septembrie 2010
Pui in sos de curry si rosii
10 ml ulei masline
o ceapa mica
150 gr. ciuperci
350 ml. suc de rosii (fara zahar)
o lingurita curry
sare, piper, putin busuioc (cca. o lingurita)
2 catei usturoi
o cana de apa
100 gr. cascaval ras
Intr-o tigaie mai inalta (sau o craticioara), incinsa bine, se toarna uleiul si cana cu apa si apoi se adauga ceapa tocata marunt si pieptul de pui tocat bucatele.
Cand puiul incepe sa se albeasca punem si ciupercile, mai lasam 2 minute, dupa care adaugam curry, sare si piper (dupa gust), busuioc, usturoiul tocat marunt si sucul de rosii si le mai lasam la foc cca. 5 minute, amestecand din cand in cand, dupa care le mutam intr-un vas (in cazul in care le-ati facut in tigaie) termorezistent, presaram cascavalul pe deasupra si le bagam la cuptor la foc potrivit pentru inca 10 minute.
Pentru 100 gr. avem:
104 calorii
14.5 g. proteine
3.6 g. lipide
3.1 g. carbohidrati
0.3 g. fibre
Pofta buna!:)
vineri, 24 septembrie 2010
Salata de mere cu ton
o conserva de ton in suc propriu, bine scurs
un mar potrivit, taiat marunt
o felie de telina rasa
o capatana mica de salata verde, rupta in bucati
o lingura maioneza light
100 ml. iaurt dietetic
2 lingurite suc de lamaie
sare, piper
Amestecati toate ingredientele si lasati 30 de minute la frigider inainte de servire.
Pentru 100 gr. avem:
57.3 calorii
6.5 g. proteine
1.2 g. lipide
5.8 g. carbohidrati
1.2 g. fibre
Pofta buna!:)
un mar potrivit, taiat marunt
o felie de telina rasa
o capatana mica de salata verde, rupta in bucati
o lingura maioneza light
100 ml. iaurt dietetic
2 lingurite suc de lamaie
sare, piper
Amestecati toate ingredientele si lasati 30 de minute la frigider inainte de servire.
Pentru 100 gr. avem:
57.3 calorii
6.5 g. proteine
1.2 g. lipide
5.8 g. carbohidrati
1.2 g. fibre
Pofta buna!:)
Ficatei de pui la tigaie
Ficatei de pui - 400 gr.
o ceapa potrivita
o lingurita ulei masline
o cana apa (puteti folosi si jumatate de cana de apa si jumatate de cana de vin alb)
sare, piper boabe, foi de defin maruntite
Se curata ficateii de pielite si vinisoare, apoi se pun intr-o tigaie impreuna cu uleiul, ceapa tocata marunt, sare, cateva boabe piper, foile de dafin si apa. Tigaia se lasa pe foc pana cand incep sa clocoteasca, apoi se acopera cu un capac si se mai lasa sa se inabuse timp de 5-10 minute la foc potrivit.
Pentru 100 grame avem:
100 calorii
13 g. proteine
4.1 g. lipide
1.3 g. carbohidrati
0.2 g. fibre
Pofta buna! :)
o ceapa potrivita
o lingurita ulei masline
sare, piper boabe, foi de defin maruntite
Se curata ficateii de pielite si vinisoare, apoi se pun intr-o tigaie impreuna cu uleiul, ceapa tocata marunt, sare, cateva boabe piper, foile de dafin si apa. Tigaia se lasa pe foc pana cand incep sa clocoteasca, apoi se acopera cu un capac si se mai lasa sa se inabuse timp de 5-10 minute la foc potrivit.
Pentru 100 grame avem:
100 calorii
13 g. proteine
4.1 g. lipide
1.3 g. carbohidrati
0.2 g. fibre
Pofta buna! :)
miercuri, 8 septembrie 2010
Inghetata de iaurt cu caspuni
Iaurt semidegresat (eu am folosit OKE 2 % gr.) - 300 gr.
Capsuni - 400 grame
Suc de lamaie natural, fara zahar - 100 grame (o lamaie)
Fructoza - 100 grame (cam 4 linguri)
o lingurita esenta de vanilie
Caspunile se spala, se taie bucatele si apoi le stropim pe rand cu :zeama de lamaie, esenta de vanilie si apoi presaram fructoza. Cand fructoza s-a topit, le pasam, adaugam iaurtul, amestecam si apoi dam la frigider.
Pentru 100 gr avem:
77.1 calorii
1.5 proteine
0.8 lipide
16.7 carbohidrati
0.88 fibre
Pofta buna! :)
Capsuni - 400 grame
Suc de lamaie natural, fara zahar - 100 grame (o lamaie)
Fructoza - 100 grame (cam 4 linguri)
o lingurita esenta de vanilie
Caspunile se spala, se taie bucatele si apoi le stropim pe rand cu :zeama de lamaie, esenta de vanilie si apoi presaram fructoza. Cand fructoza s-a topit, le pasam, adaugam iaurtul, amestecam si apoi dam la frigider.
Pentru 100 gr avem:
77.1 calorii
1.5 proteine
0.8 lipide
16.7 carbohidrati
0.88 fibre
Pofta buna! :)
sâmbătă, 4 septembrie 2010
Masuri folosite in bucatarie
Desi majoritatea celor care numara caloriile eu deja un cantar de bucatarie acasa, uneori ne-ar ajuta foarte mult sa avem si alte instrumente de masurat.
Pe acestea le-am cules dintr-o carte si sper sa va fie de ajutor .
Pe acestea le-am cules dintr-o carte si sper sa va fie de ajutor .
| INGREDIENT | O CANA | O LINGURA | O LINGURITA | |
| Apa | 250 ml | 15 ml | 5 ml. | |
| Vin | 250 ml | 15 ml | 5 ml. | |
| Bere | 250 ml | 15 ml | 5 ml. | |
| Sirop | 330 ml | 20 ml | 7 ml. | |
| Lapte | 250 ml | 20 ml | 5 ml. | |
| Lapte praf | 120 gr. | 20 gr. | 5 gr. | |
| Faina | 125 gr. | 25 gr. | 10 gr. | |
| Malai | 150 gr. | 25 gr. | 10 gr. | |
| Zahar tos | 200 gr. | 30 gr. | 12 gr. | |
| Zahar pudra | 180 gr. | 25 gr. | 10 gr. | |
| Sare | 220 gr. | 30 gr. | 12 gr. | |
| Gris | 200 gr. | 25 gr. | 8 gr. | |
| Orez | 230 gr. | 25 gr. | 8 gr. | |
| Pesmet | 125 gr. | 15 gr. | 5 gr. | |
| Miez de nuca macinat | 200 gr. | 25 gr. | 10 gr. | |
| Fasole boabe | 220 gr. | /// | /// | |
| Mazare boabe | 230 gr. | /// | /// | |
| Unt topit (margarina) | 245 gr. | 20 gr. | 5 gr. | |
| Untura | 245 gr. | 20 gr. | 5 gr. | |
| Ulei | 245 ml. | 20 ml. | 5 ml. | |
| Smantana | 250 gr. | 25 gr. | 5 gr. | |
| Bulion | 220 gr. | 25 gr. | 5 gr. |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)